Text integral · Pasaje · 34
Ruperea legăturilor și apărarea onoarei fratelui
التهاجر بين المسلمين
A patra cauză a dezbinării
Ruperea legăturilor între musulmani
Hajr înseamnă părăsire și îndepărtare: un om se îndepărtează de altul, nu-i mai vorbește și rupe legătura cu el.
Când este îngăduită ruperea legăturii și când nu este îngăduită?
Regula privind necredinciosul și asociatorul
**1 —** Necredinciosul și asociatorul sunt părăsiți cu totul, după cum Allah, Preaslăvitul și Preaînaltul, spune:
وَٱهْجُرْهُمْ هَجْرًا جَمِيلًا
Îndepărtează-te de ei într-un chip frumos!61
Coran 73:10 · Fragment coranic
El mai spune:
وَٱلرُّجْزَ فَٱهْجُرْ
De întinare îndepărtează-te!62
Coran 74:5
Întinarea înseamnă idolii și oamenii lor. Allah i-a poruncit Profetului Său să se îndepărteze de idoli și de cei care îi slujesc și îi adoră, părăsindu-i. Necredinciosul și asociatorul sunt părăsiți cu totul, până când acceptă Islamul și intră în religia lui Allah, Cel Puternic și Măreț.
Regula privind musulmanul păcătos
**2 —** Dacă musulmanul săvârșește un păcat major, sfatul nu-i folosește și el continuă în păcat, iar ruperea legăturii îi poate fi leac și există speranța că se va căi, atunci legătura cu el se întrerupe. Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a întrerupt legătura cu unii dintre companionii săi: cu cei trei care rămăseseră în urmă. I-a părăsit cincizeci de nopți și le-a poruncit oamenilor să nu aibă legături cu ei, până când Allah le-a primit căința. Allah Preaînaltul spune:
وَعَلَى ٱلثَّلَـٰثَةِ ٱلَّذِينَ خُلِّفُوا۟ حَتَّىٰٓ إِذَا ضَاقَتْ عَلَيْهِمُ ٱلْأَرْضُ بِمَا رَحُبَتْ وَضَاقَتْ عَلَيْهِمْ أَنفُسُهُمْ وَظَنُّوٓا۟ أَن لَّا مَلْجَأَ مِنَ ٱللَّهِ إِلَّآ إِلَيْهِ ثُمَّ تَابَ عَلَيْهِمْ لِيَتُوبُوٓا۟ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ هُوَ ٱلتَّوَّابُ ٱلرَّحِيمُ
Și celor trei a căror judecată fusese amânată, până când pământul, cu toată întinderea lui, li s-a părut strâmt, iar sufletele lor li s-au strâmtorat și au înțeles că nu există scăpare de Allah decât la El; apoi El S-a întors către ei, pentru ca ei să se căiască. Allah este Cel care primește căința, Îndurătorul.63
Coran 9:118
Dacă întreruperea legăturii cu păcătosul aduce un folos mai mare — să se căiască, să-i fie rușine și să se lase de păcate —, ea este cerută.
Dacă însă ruperea legăturii nu face decât să-i sporească răul și păcatul, atunci nu este îngăduită. Se continuă sfătuirea și șederea cu el, poate că Allah îl va călăuzi ori măcar îi va micșora răul.
Ruperea legăturii cu un credincios statornic
**3 —** Ruperea legăturii cu un credincios statornic, care nu a săvârșit un păcat, este interzisă. De aceea, Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a oprit întoarcerea spatelui și ruperea relațiilor, spunând:
لا تحاسدوا، ولا تقاطعوا، ولا تدابروا، وكونوا عباد الله إخوانا، ولا يحل لمسلم أن يهجر أخاه فوق ثلاث
Nu vă invidiați, nu rupeți legăturile și nu vă întoarceți spatele! Fiți, robi ai lui Allah, frați! Nu-i este îngăduit unui musulman să întrerupă legătura cu fratele său mai mult de trei zile.64
Al-Bukhārī, 4/6065, 6076; Muslim, vol. 6, partea 16, p. 115, comentariul lui al-Nawawī.
Adică, dacă nu se poate altfel, cel mult trei zile. Mai mult nu este îngăduit atunci când ruptura privește lucruri lumești: cineva te-a nedreptățit, ți-a luat ceva din avere ori te-a vătămat într-o chestiune lumească și te-ai supărat pe el. Ceea ce se cuvine este să răspunzi prin ceea ce este mai bun. Dacă nu se poate altfel, te îndepărtezi cel mult trei zile; după aceea îți este interzis să continui mai mult, fiindcă este musulman.
Așadar, există o îndepărtare permanentă: cea de asociator.
Există o îndepărtare după măsura nevoii: cea de păcătos, până când se căiește. Și există o îndepărtare neîngăduită: de musulman, din pricina unui lucru lumesc. Musulmanilor li se cere unitate, cooperare în bine și în teama de Allah și apropiere în lucrurile bune.
Ruperea legăturilor apare din pricina diavolilor dintre djinni și dintre oameni. Ei o provoacă între musulmani pentru a le împrăștia comunitatea și a le dezbina rândurile.
Întâmplări din viața Profetului care cuprind lecții și învățăminte
Apărarea onoarei musulmanului: povestea lui Kaʿb ibn Mālik și rămânerea sa în urmă la Tabūk
حصلت في عهد النبي صلى الله عليه وسلم بعض الحوادث فيها عبرة وذلك أن النبي صلى الله عليه وسلم لما كان في غزوة تبوك وتخلف كعب بن مالك ـ رضي الله عنه ـ سأل عنه النبي صلى الله عليه وسلم لما بلغ تبوك فقال رجل : يا رسول الله حبسه براده والنظر في عطفيه أو غير ذلك من الكلمات التي فيها تجريح لهذا الصحابي فقام رجل من المسلمين وقال منكرًا على هذا : بئس ما قلت . والله يا رسول الله، ما علمنا عليه إلا خيرًا .
În vremea Profetului — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — s-au petrecut întâmplări care cuprind învățăminte. Când Profetul se afla în expediția de la Tabūk, iar Kaʿb ibn Mālik — Allah să fie mulțumit de el — rămăsese în urmă, Profetul a întrebat despre el după ce a ajuns la Tabūk. Un om a spus: „Trimis al lui Allah, cele două mantii și privitul cu mândrie la ele l-au ținut pe loc”, ori alte cuvinte care îl ponegreau pe acest companion. Un musulman s-a ridicat, dezaprobându-l: „Rău ai vorbit! Pe Allah, Trimis al lui Allah, nu știm despre el decât bine.”65
Relatarea despre Kaʿb ibn Mālik
Acest om a apărat onoarea fratelui său și a luat partea lui, iar Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — l-a încuviințat. Astfel trebuie să-și apere musulmanul onoarea fratelui și să-i ia partea.
Aceasta este o atitudine vrednică de cinste. Dacă musulmanii ar proceda astfel și ar apăra onoarea fraților lor, cei care răspândesc vorbe pentru a stârni vrajbă și cei care pândesc prilejuri să semene rău și dușmănie între oameni ar fi opriți.
Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a apărat onoarea celui care spune „Nu există nicio divinitate vrednică de adorare în afară de Allah”, căutând Fața lui Allah.
وحادثة أخرى وهي : أن النبي صلى الله عليه وسلم خرج لزيارة بعض أصحابه ومعه جماعة من أكابر الصحابة فلما جلسوا عند المَزُور قال النبي صلى الله عليه وسلم : أين فلان ؟ فقال بعض الحاضرين : إنه منافق لا يحب الله ورسوله . فقال النبي صلى الله عليه وسلم : ( إن الله حرّم على النار من قال لا إله إلا الله يبتغي بذلك وجه الله ) .
O altă întâmplare: Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a ieșit să viziteze unul dintre companionii săi, însoțit de un grup dintre companionii de seamă. După ce s-au așezat la cel vizitat, Profetul a întrebat: „Unde este cutare?” Unul dintre cei prezenți a spus: „Este un ipocrit care nu-L iubește pe Allah și nici pe Trimisul Său.” Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a spus: „Allah a oprit Focul de la cel care spune «Nu există nicio divinitate vrednică de adorare în afară de Allah», căutând prin aceasta Fața lui Allah.”66
Al-Bukhārī, vol. 1, nr. 425, 1186; Muslim, vol. 2, partea 5, p. 159, comentariul lui al-Nawawī.
Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a apărat onoarea acelui companion, fiindcă el mărturisește că nu există nicio divinitate vrednică de adorare în afară de Allah și caută prin aceasta Fața lui Allah. Nu a spus-o cu ipocrizie, ci cu adevăr și sinceritate. Allah a interzis ca Focul să-l atingă. Nimănui nu-i este îngăduit să vorbească împotriva unui musulman aflat în această stare.
O altă întâmplare:
وهي : أنه جيء برجل يشرب الخمر فأمر النبي صلى الله عليه وسلم بجلده وإقامة الحد عليه وتكرر هذا منه حتى قال رجل من الحاضرين : اللهم العَنْهُ، ما أكثر ما يُؤتى به . فقال النبي صلى الله عليه وسلم منكرًا عليه : ( لا تلعنه، فوالله ما علمت أنه يحب الله ورسوله ) .
A fost adus un om care bea vin, iar Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a poruncit să fie biciuit și să i se aplice pedeapsa prescrisă. Omul a repetat fapta, până când unul dintre cei prezenți a spus: „O, Allah, blestemă-l! Cât de des este adus!” Profetul l-a dezaprobat și a spus: „Nu-l blestema! Pe Allah, din câte știu, el Îl iubește pe Allah și pe Trimisul Său.”67
Al-Bukhārī, 4/6780; al-Baghawī, Sharḥ al-Sunna, 10/2606, p. 336.
Adică este credincios, chiar dacă a săvârșit un păcat major. În el există credință. Credinciosul are statutul și cinstea sa; nimănui nu-i este îngăduit să-l atace, chiar dacă este păcătos.
Toate acestea sunt lecții care îl învață pe musulman să respecte onoarea fraților săi musulmani.
Notele originale
Sura al-Muzzammil, versetul 10.
Sura al-Muddaththir, versetul 5.
Sura al-Tawba, versetul 118.
Al-Bukhārī, Buna purtare, 5718; Muslim, Bunătatea, legăturile și buna purtare, 2559; al-Tirmidhī, Bunătatea și legăturile, 1935; Abū Dāwūd, Buna purtare, 4910; Aḥmad, 3/225; Mālik, al-Jāmiʿ, 1683.
Al-Bukhārī, Expedițiile, 4156; Muslim, Căința, 2769; al-Tirmidhī, Comentariul Coranului, 3102; al-Nasāʾī, Moscheile, 731; Aḥmad, 6/390.
Al-Bukhārī, Rugăciunea de vineri, 1130; Muslim, Moscheile și locurile de rugăciune, 33.
Al-Bukhārī, Pedepsele prescrise, 6398.