Rugile bolnavilor și ale celor încercați

Printre bolile ucigătoare și relele mari se află boala care îl atinge pe om din pricina vrăjitoriei, a deochiului ori a invidiei. Vrăjitoria poate avea un efect puternic asupra celui vrăjit: îl poate îmbolnăvi și îl poate ucide. Tot astfel, privirea celui invidios, când sufletul i se umple de răutate și inima îi adună răul, îi poate vătăma pe cei invidiați, îi poate îmbolnăvi și chiar ucide. Vrăjitoria este reală și are efect, iar invidia este reală și are efect. Între binefacerile lui Allah față de robul Său credincios se află faptul că i-a pregătit mijloace binecuvântate și lucruri folositoare prin care să îndepărteze răul acestora și să înlăture vătămarea și încercarea venite prin ei. Învățatul Ibn al-Qayyim le-a adunat în zece mijloace mărețe: dacă robul le împlinește, răul invidiosului, al celui care deoache și al vrăjitorului se îndepărtează de el.

Primul mijloc: căutarea ocrotirii lui Allah

Să caute ocrotirea lui Allah împotriva răului său, să se adăpostească la El și să caute refugiu la El. Allah Preaînaltul spune:

Allah îl aude pe cel care caută ocrotire la El, știe împotriva a ce o cere și are putere asupra tuturor lucrurilor. Numai la El se caută această ocrotire: nu se caută la niciuna dintre făpturile Sale și nu se caută refugiu la altcineva în afară de El. El este Cel care îi ocrotește pe cei care cer ocrotire, îi păzește și îi apără împotriva răului de care caută adăpost. A căuta ocrotire înseamnă, în realitate, a fugi de ceva de care te temi spre Cel care te păzește și te apără de el. Robul nu are păzitor și ocrotitor în afară de Allah. El îi este de ajuns celui care se încrede în El și îl îndestulează pe cel care caută refugiu la El; El liniștește teama celui înfricoșat și îl adăpostește pe cel care cere adăpost. Ce bun Ocrotitor și ce bun Ajutător este El!

Al doilea mijloc: teama de Allah și păzirea poruncilor Sale

Să se teamă de Allah și să păzească poruncile și opreliștile Sale. Pe cel care se teme de Allah, El îl păzește și nu-l lasă în grija altcuiva. Allah Preaînaltul spune:

Profetul ﷺ i-a spus lui ʿAbd Allāh ibn ʿAbbās: „Păzește îndatoririle față de Allah și El te va păzi. Păzește îndatoririle față de Allah și Îl vei găsi înaintea ta.” Cine își păzește îndatoririle față de Allah este păzit de Allah și Îl găsește înaintea sa oriunde se îndreaptă. Pe cine se teme cel al cărui păzitor este Allah și care Îl are înaintea sa? De cine să se păzească?

Al treilea mijloc: răbdarea față de dușman

Să rabde față de dușman, să nu se lupte cu el, să nu-l pârască și nici să nu se gândească să-l vatăme. Nu există biruință asupra celui invidios și asupra dușmanului asemenea răbdării față de el. Cu cât nedreptatea invidiosului sporește, cu atât ea devine o oaste și o putere pentru cel nedreptățit: prin ea, nedreptul se luptă cu sine fără să-și dea seama. Nedreptatea lui este o săgeată pe care o trage dinspre sine către sine.

Dacă cel invidiat rabdă și nu socotește că încercarea a durat prea mult, dobândește sfârșitul bun, cu îngăduința lui Allah.

Al patrulea mijloc: încrederea în Allah

Celui care se încrede în Allah, El îi este de ajuns. Încrederea în Allah este dintre cele mai puternice mijloace prin care robul respinge vătămarea, nedreptatea și agresiunea făpturilor, pe care nu le poate înfrunta. Când Allah îi este de ajuns, dușmanul nu mai poate nădăjdui să-l învingă. Dacă robul s-ar încrede în Allah așa cum se cuvine, iar cerurile, pământul și tot ce cuprind ar unelti împotriva lui, Allah i-ar face o ieșire, i-ar fi de ajuns și l-ar ajuta.

Al cincilea mijloc: eliberarea inimii de preocuparea pentru dușman

Să-și golească inima de preocuparea pentru el și de gândul la el, să caute să-l șteargă din minte ori de câte ori îi trece prin gând; să nu-i dea atenție, să nu se teamă de el și să nu-și umple inima cu gândul la el. Acesta este dintre cele mai folositoare leacuri și dintre cele mai puternice mijloace care ajută la îndepărtarea răului său. Este asemenea celui urmărit de un dușman care vrea să-l prindă și să-l vatăme. Dacă nu i se pune în cale și nu se încleștează cu el, ci se îndepărtează, dușmanul nu poate pune mâna pe el. Dar dacă se încleștează și fiecare se agață de celălalt, răul se produce.

Tot astfel sunt și sufletele. Când fiecare se agață de celălalt, liniștea dispare și răul continuă până când unul piere. Dar dacă omul își smulge sufletul de la celălalt, îl păzește de gândul la el și de legarea de el și începe să-și ocupe mintea cu ceea ce îi folosește mai mult, invidiosul nedrept rămâne să se mistuie singur. Invidia este ca focul: dacă nu găsește ceva de mistuit, se mistuie pe sine.

Al șaselea mijloc: îndreptarea spre Allah și sinceritatea față de El

Să se îndrepte spre Allah, să fie sincer față de El și să pună iubirea Lui, căutarea mulțumirii Lui și întoarcerea la El în toate gândurile și dorințele sufletului său. Ele pătrund treptat în celelalte gânduri până le biruiesc, le acoperă și le înlătură cu totul. Astfel, gândurile, preocupările și dorințele lui rămân toate îndreptate către ceea ce Stăpânul iubește, către apropierea de El, pomenirea și lauda Lui. Allah relatează despre dușmanul Său Iblīs că a spus:

Cel sincer este asemenea celui adăpostit într-o cetate întărită: nu se teme cel apărat în ea, nu este lăsat pierzării cel refugiat în ea și dușmanul nu poate nădăjdui să se apropie de el.

Al șaptelea mijloc: căința sinceră înaintea lui Allah

Să se căiască sincer înaintea lui Allah pentru păcatele care au îngăduit dușmanilor să pună stăpânire asupra sa. Allah Preaînaltul spune:

Nimeni nu este pus să-l vatăme pe rob decât din pricina unui păcat, pe care îl știe ori nu-l știe. Păcatele pe care robul nu le cunoaște sunt de multe ori mai multe decât cele pe care le cunoaște; iar din ceea ce a știut și a făcut, ceea ce uită este de multe ori mai mult decât ceea ce își amintește. În ruga cunoscută se spune:

Lucrurile pentru care robul trebuie să ceară iertare fără să le știe sunt de multe ori mai multe decât cele pe care le știe. Cel care îl vatămă nu este pus asupra lui decât din pricina unui păcat. Răul din existență este în păcate și urmările lor; când robul este izbăvit de păcate, este izbăvit și de urmările lor. Când este nedreptățit, vătămat și stăpânit de potrivnicii săi, nimic nu-i este mai folositor decât căința sinceră pentru păcatele care au fost pricina puterii dușmanului asupra lui.

Al optulea mijloc: milostenia și binefacerea

Să dea milostenie și să facă bine pe cât poate. Acestea au un efect uimitor în respingerea încercării, a deochiului și a răului invidiosului. Deochiul, invidia și vătămarea cu greu pun stăpânire pe cel care face bine și dă milostenie. Chiar dacă îl atinge ceva din ele, el este însoțit de blândețe, ajutor și întărire și are un sfârșit vrednic de laudă. Milostenia și binefacerea fac parte din mulțumirea pentru binefacere, iar mulțumirea păzește binefacerea de orice lucru care ar pricinui pierderea ei.

Al nouălea mijloc: stingerea răului prin bine

Să stingă focul celui invidios, nedrept și vătămător făcându-i bine. Cu cât acesta sporește în vătămare, rău, nedreptate și invidie, cu atât tu să sporești în binefacere față de el, în sfătuirea lui și în mila pentru el. Allah Preaînaltul spune:

Cugetă aici la starea profetului despre care Profetul nostru ﷺ a povestit că poporul său l-a lovit până l-a însângerat. El își ștergea sângele și spunea:

Al zecelea mijloc: împlinirea curată a tawḥīd-ului

Să împlinească tawḥīd-ul curat și să-și mute gândul de la mijloace spre Cel care le rânduiește, Cel Puternic și Înțelept, știind că niciun lucru nu vatămă și nu folosește decât cu îngăduința lui Allah. Allah Preaînaltul spune:

Profetul ﷺ i-a spus lui ʿAbd Allāh ibn ʿAbbās: „Să știi că, dacă întreaga comunitate s-ar aduna ca să-ți fie de folos, nu ți-ar folosi decât cu un lucru pe care Allah l-a scris pentru tine. Și dacă s-ar aduna ca să te vatăme, nu te-ar vătăma decât cu un lucru pe care Allah l-a scris asupra ta.”²²

Când robul își curăță tawḥīd-ul, din inima lui iese teama de altcineva în afară de Allah. Dușmanul său ajunge prea neînsemnat ca el să se teamă de el alături de Allah. Îi dăruiește numai lui Allah teama sa și înțelege că a-și ocupa gândul cu dușmanul, a se teme de el și a se preocupa de el arată o lipsă în tawḥīd-ul său. Dacă și l-ar curăța, tawḥīd-ul i-ar da o îndeletnicire îndeajuns de mare, iar Allah S-ar îngriji să-l păzească și să-l apere. Allah îi apără pe cei care cred: dacă el este credincios, Allah îl apără fără îndoială. Apărarea lui Allah este potrivită credinței sale: dacă ea este deplină, apărarea este deplină; dacă este amestecată, și apărarea este pe măsură; dacă este când într-un fel, când într-altul, astfel este și purtarea față de el. Unii înaintași au spus: „Cine se îndreaptă spre Allah cu întreaga sa ființă, Allah Se îndreaptă spre el pe deplin. Cine Îi întoarce spatele cu întreaga sa ființă, Allah Se depărtează de el pe deplin. Cine este când într-un fel, când într-altul, Allah Se poartă cu el pe măsură.”

Tawḥīd-ul este cea mai măreață cetate a lui Allah: cine intră în ea este în siguranță. Unul dintre înaintași a spus: „Cine se teme de Allah, de el se teme totul; iar cine nu se teme de Allah, Allah îl face să se teamă de toate.” Acestea sunt zece mijloace mărețe prin care se respinge răul invidiosului, al celui care deoache și al vrăjitorului.²³ Îl rugăm pe Allah Cel Generos să ne păzească pe noi și pe musulmani de toate relele. El aude și răspunde.