Text integral · Pasaje · 36
Introducere
În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător.
Toată lauda I se cuvine lui Allah. Îl lăudăm, Îi cerem ajutorul și iertarea și ne căim către El. Căutăm ocrotirea lui Allah de răul din noi înșine și de faptele noastre rele. Pe cel călăuzit de Allah nimeni nu-l poate rătăci, iar pe cel pe care El îl lasă în rătăcire nimeni nu-l poate călăuzi. Mărturisesc că nu există nicio divinitate demnă de adorare în afară de Allah, Unicul, fără asociat, și mărturisesc că Muḥammad este robul și Trimisul Său. Allah Preaînaltul l-a trimis înaintea Ceasului ca vestitor de bine, avertizor, chemător la Allah cu îngăduința Lui și făclie luminoasă. El a transmis mesajul, a împlinit ceea ce i-a fost încredințat, a sfătuit comunitatea și s-a străduit pentru Allah cu străduința cuvenită, cu limba, mâna și averea sa, până ce i-a venit certitudinea morții. Binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra lui, a familiei sale, a companionilor săi și a celor care îi urmează cu bunătate până în Ziua Judecății.
Acestea fiind spuse, fraților prezenți, vă amintesc vouă și mie însumi binefacerea Islamului pe care Allah a dăruit-o acestor ținuturi, odinioară și astăzi. Aceste ținuturi au fost locul mesajului lui Muḥammad ﷺ, ultimul dintre profeți, trimis tuturor oamenilor, ba chiar djinnilor și oamenilor.
În aceste ținuturi, așa cum a început Islamul, tot la ele se întoarce, după cum s-a stabilit din hadisul Profetului ﷺ: „Credința se va strânge în Medina așa cum șarpele se retrage în vizuina sa.”1
Nu cunosc — și Allah este martor la ceea ce am în inimă — alte ținuturi islamice în epoca noastră care să se țină de religia lui Allah mai puternic decât acestea, atât prin poporul lor, cât și prin cei pe care Allah i-a pus să le conducă.
Fraților, dacă nu suntem recunoscători pentru această mare binefacere, ea, ca orice altă binefacere, este aproape de a dispărea. Necredința poate lua locul credinței, iar trufia locul supunerii față de Allah, dacă nu păstrăm această binefacere, ocrotind-o, apărând-o și luptând pentru ea.
Fraților!
Aceste ținuturi, din pricina marii binefaceri pe care Allah le-a dăruit-o — binefacerea Islamului, înainte de toate și în cele din urmă — au devenit ținta loviturilor menite să-i îndepărteze pe locuitorii lor de religie, atât în morală, cât și în credință. Tinerilor le revine, așadar, o datorie. Îi numesc în mod deosebit din trei motive: sunt oamenii viitorului; au hotărâre mai puternică și fermitate mai mare decât cei pe care bătrânețea i-a domolit; și asupra lor se concentrează aceste lovituri.
Îi îndemn pe tineri să-și apere țara de uneltirea vrăjmașilor. Vrăjmașii lor dau lovitură după lovitură ca să nimicească marea binefacere pe care Allah ne-a dăruit-o: religia Islamului.
Tinerilor!
Cereți ajutorul lui Allah, Slavă Lui, Preaînaltul, prin ceea ce v-a învățat din Legea Sa, apoi folosiți înțelepciunea celor vârstnici, vrednici de încredere, cinstiți, învățați și înzestrați cu dovezi. Ajutați-vă de aceasta ca să vă apărați țara de uneltirea vrăjmașilor. Să știți că viața lumească urmează religiei: nici binefacerea, nici viața lumească nu se vor împlini și nu va exista viață bună decât prin credință și fapte bune. Allah Preaînaltul spune:
مَنۡ عَمِلَ صَٰلِحٗا مِّن ذَكَرٍ أَوۡ أُنثَىٰ وَهُوَ مُؤۡمِنٞ فَلَنُحۡيِيَنَّهُۥ حَيَوٰةٗ طَيِّبَةٗۖ وَلَنَجۡزِيَنَّهُمۡ أَجۡرَهُم بِأَحۡسَنِ مَا كَانُواْ يَعۡمَلُونَ
Pe cel care face o faptă bună, bărbat ori femeie, fiind credincios, îl vom face să trăiască o viață bună și le vom da răsplata după cele mai bune fapte pe care le săvârșeau.
Coran, al-Naḥl, 16:97
Fraților!
Problemele epocii noastre sunt numeroase, iar eu am ales să vorbesc despre „Numele și atributele lui Allah și atitudinea Ahl al-Sunna față de ele”. Poate mulți dintre voi vor spune: „De ce ai ales tocmai acest subiect? Oare nu credem cu toții, îndeosebi oamenii acestei Peninsule, în numele și atributele lui Allah așa cum I se cuvine, fără să le denaturăm ori să le negăm? Oare bătrâna, bătrânul, copilul, bărbatul și femeia nu sunt cu toții deopotrivă, fără să le treacă prin gând denaturarea ori abaterea în numele și atributele lui Allah? De ce ai ales, așadar, tocmai acest subiect?”
Răspunsul meu este că l-am ales din două motive importante:
Primul: însemnătatea lui. Lucrurile nu stau așa cum cred unii oameni — și nu mă refer numai la oamenii de rând. Chiar unii dintre cei care caută cunoașterea cred că cercetarea numelor și atributelor lui Allah nu are o valoare însemnată. Această gândire este greșită: cunoașterea lui Allah Preaînaltul prin numele și atributele Sale și afirmarea unicității Sale în acestea este una dintre cele trei categorii ale tawḥīdului. Învățații au împărțit afirmarea unicității lui Allah în trei categorii:
Prima: unicitatea Sa în stăpânire, tawḥīd al-rubūbiyya.
A doua: unicitatea Sa în adorare, tawḥīd al-ulūhiyya.
A treia: unicitatea Sa în nume și atribute, tawḥīd al-asmāʾ wa-l-ṣifāt.
Este, așadar, o parte importantă a tawḥīdului pe care trebuie s-o cunoaștem.
Cunoașterea numelor și atributelor este și unul dintre stâlpii credinței în Allah, care nu se împlinește decât prin patru lucruri:
Primul: credința în existența Sa, Preaînaltul.
Al doilea: credința în stăpânirea Sa, în cuprinderea împărăției Sale și în puterea autorității Sale.
Al treilea: credința în divinitatea Sa, în faptul că numai El este vrednic de adorare și că adorarea oricui altcuiva este falsă.
Al patrulea dintre stâlpii fără de care credința în Allah nu se împlinește, și care este subiectul acestei prelegeri, este credința în numele și atributele lui Allah.
Nu-mi închipui că cineva poate adora un Domn ale cărui nume și atribute nu le cunoaște. Cum se poate aceasta, când își întinde mâinile spre El: „O, Doamne! O, Doamne!”? Dacă nu știe că El are atribute și nume prin care este chemat, cum Îl ia ca Divinitate Atotputernică, adăpost, ocrotitor și ajutător? De aceea Ibrāhīm, prietenul apropiat al lui Allah, i-a spus tatălui său:
يَاأَبَتِ لِمَ تَعْبُدُ مَا لاَ يَسْمَعُ وَلاَ يُبْصِرُ وَلاَ يُغْنِي عَنكَ شَيْئًا
Tată, de ce adori ceea ce nu aude, nu vede și nu-ți folosește cu nimic?
Coran, Maryam, 19:42, fragment
Cunoașterea numelor și atributelor lui Allah este importantă în religia Lui; omul trebuie s-o cunoască și s-o împlinească.
Al doilea motiv pentru care am ales subiectul este mulțimea vorbelor false despre el în ultima vreme. Când studiam, citeam despre el ca despre ceva îndepărtat de noi în timp și loc. Acum însă îl găsim între noi, în ziarele citite și în manualele stabilite de unele instituții de învățământ.
Trebuie deci să cunoaștem atitudinea Ahl al-Sunna wa-l-Jamāʿa, oamenii Sunnei și ai comunității, față de numele și atributele lui Allah, ca să fim treji, prevăzători și să știm cum judecăm ceea ce se publică ori se predă. În ultima vreme s-a înmulțit confuzia în vorbirea despre numele și atributele lui Allah; uneori s-a spus adevărul, iar de multe ori falsul. Trebuie să cercetăm temeinic acest lucru, ca să nu fim luați de patimi sau de idei greșite în această privință. Îmi voi rezuma cuvântul în următoarele puncte:
Primul punct: atitudinea Ahl al-Sunna wa-l-Jamāʿa față de nume și atribute.
Al doilea punct: textele despre nume și atribute.
Al treilea punct: abaterea de la această atitudine.
Al patrulea punct: exagerarea în declararea transcendenței lui Allah duce la anularea întregii religii.
Al cincilea punct: unii dintre cei care denaturează și neagă atributele i-au atacat pe Ahl al-Sunna, acuzându-i de asemănare, comparare și corporalizare.
Al șaselea punct: cei care denaturează și neagă atributele au pretins că Ahl al-Sunna au interpretat alegoric unele texte, pentru a-i obliga să facă la fel cu celelalte ori să adopte o atitudine de compromis. Vom arăta falsitatea acestei pretenții.
Notele originale
Al-Bukhārī, vol. 2, p. 222, Cartea virtuților Medinei; Muslim, vol. 1, p. 131, Cartea credinței.