Text integral · Pasaje · 15
Mărturiile învățaților
Numirea lui Allah prin acest nume se găsește și în cuvintele unor învățați cercetători. Printre ei se află Shaykh al-Islām Ibn Taymiyyah — Allah să aibă milă de el! —, care a spus: „Shaykh al-Islām al-Harawī îi numise pe oamenii cetății sale folosind majoritatea numelor preafrumoase ale lui Allah.11 La fel, în familia noastră au precumpănit numele care exprimă robia față de Allah, precum ʿAbd Allāh, ʿAbd al-Raḥmān, ʿAbd al-Ghanī, ʿAbd al-Salām, ʿAbd al-Qāhir, ʿAbd al-Laṭīf, ʿAbd al-Ḥakīm, ʿAbd al-ʿAzīz, ʿAbd al-Raḥīm și ʿAbd al-Muḥsin…”12
În alt loc a spus: „…fiindcă El, Preaslăvitul, este Bun, Darnic, Binefăcător și îi dă robului ceea ce i se potrivește.”13
Învățatul Ibn al-Qayyim L-a numit pe Allah prin acest nume în numeroase locuri din scrierile sale. În *Badāʾiʿ al-fawāʾid*, explicând sura Al-Nās, el a spus: „Cugetă la această măreție și slavă cuprinse de aceste trei expresii, într-o rânduială atât de minunată și într-o înlănțuire atât de frumoasă:
رَبِّ النَّاسِ، مَلِكِ النَّاسِ، إِلَهِ النَّاسِ
Domnul oamenilor, Stăpânul oamenilor, Dumnezeul oamenilor.
Aceste trei alăturări cuprind toate temeliile credinței și sensurile numelor Sale preafrumoase. Cât despre cuprinderea sensurilor numelor Sale preafrumoase, Domnul este Cel Atotputernic, Creatorul, Cel care aduce făpturile la existență, Dătătorul de chip, Cel Viu, Cel care există prin Sine și ține în existență toate, Atoateștiutorul, Cel care aude toate, Cel care vede toate, Binefăcătorul… și celelalte sensuri ale domniei Sale, din care Îi revin numele preafrumoase pe care le merită…”14
În *Madārij al-sālikīn*, atunci când amintește numele lui Allah și ceea ce ele presupun, el a spus: „…iar numele Bunul, Binefăcătorul, Dăruitorul, Cel care copleșește cu daruri și cele asemenea lor presupun efectele și urmările lor.”15
În *Ṭarīq al-hijratayn* a spus: „Și mărturisirea inimilor noastre că Allah este Cel în afară de care nu există alt dumnezeu… că El este Înțelept, Generos, Darnic, Binefăcător… și nimeni nu iubește binefacerea mai mult decât El, căci El este Binefăcător și îi iubește pe cei care fac binele…”16
În poemul său în nūn, *Al-Kāfiyah al-shāfiyah*,17 atunci când amintește numele și atributele lui Allah, a spus:
… فَالْبِرُّ حِينَئِذٍ لَهُ نَوْعَانِ وَصْفٌ وَفِعْلٌ فَهُوَ بَرٌّ مُحْسِنٌ — مُولِي الْجَمِيلِ وَدَائِمُ الْإِحْسَانِ وَكَذَلِكَ الْوَهَّابُ مِنْ أَسْمَائِهِ — فَانْظُرْ مَوَاهِبَهُ مَدَى الْأَزْمَانِ
„…atunci bunătatea Lui este de două feluri: însușire și faptă: El este Bun, Binefăcător, Cel care dăruiește ceea ce este frumos și face neîncetat bine. Tot astfel, Dăruitorul este unul dintre numele Sale; privește darurile Sale de-a lungul vremurilor!”
Al-Qurṭubī și Ibn Ḥajar au redat de la Ibn Ḥazm enumerarea numelor preafrumoase ale lui Allah pe care acesta le-a adunat din Coran și Sunna. Printre ele se afla și numele al-Muḥsin. Când al-Qurṭubī le-a înșirat, citându-l pe Ibn Ḥazm, a spus: „I-a scăpat al-Ṣādiq…” și a continuat. Aceasta lasă de înțeles că al-Qurṭubī îi încuviința numele amintite. La fel, cuvintele lui Ibn Ḥajar lasă de înțeles că îi încuviința numele amintite, întrucât a comentat că șaizeci și șapte dintre numele redate de Ibn Ḥazm sunt luate din Coran, iar celelalte sunt culese din hadithuri.18
Tot ceea ce au redat de la el se găsește în întregime în capitolul despre jurăminte din *Al-Muḥallā*.19
El a spus: „Au fost transmise hadithuri care enumeră cele nouăzeci și nouă de nume, însă enumerările sunt neuniforme și nimic din acestea nu este autentic. Ele se iau numai din textul Coranului și din ceea ce este autentic de la Profet ﷺ. Numărătoarea noastră a ajuns la cele pe care le vom aminti.” Apoi a înșirat mai multe dintre numele lui Allah, Preaslăvitul și Preaînaltul, până când a spus: „Subbūḥ — Cel Preasfânt, Witr — Cel Unic, Binefăcătorul, Jamīl — Cel Frumos…”
Apoi am găsit la Ibn Ḥazm o altă afirmație, care o contrazice pe aceasta. În *Al-Fiṣal* el a spus: „Nu este îngăduit ca Allah, Preaslăvitul și Preaînaltul, să fie numit al-Qadīm, nici al-Ḥannān… nici al-Muḥsin… și nici cu vreun lucru prin care nu S-a numit El Însuși, chiar dacă ar cuprinde lauda cea mai înaltă.” Aceasta contrazice afirmația sa de mai înainte.
Poate că Ibn Ḥazm socotea că al-Muḥsin nu este un nume dintre numele lui Allah fiindcă textul nu ajunsese la el sau fiindcă nu-l considera statornicit. Apoi textul care arată corectitudinea numirii lui Allah prin al-Muḥsin a ajuns la el — ori a fost statornicit în ochii lui — și a primit această părere. Allah știe cel mai bine.
Shaykh Sulaymān ibn ʿAbd Allāh a spus în *Taysīr al-ʿAzīz al-Ḥamīd*: „Allah Preaînaltul este Binefăcătorul și Dăruitorul de binefaceri în chip absolut. Orice binefacere au robii, ea vine numai de la El.”20
Notele originale
Ibn Rajab — Allah să aibă milă de el! — a spus în Dhayl Ṭabaqāt al-Ḥanābilah (1/65): „Aceasta se numără printre lucrurile frumoase pe care oamenii din Herat le-au preluat de la el.”
Majmūʿ al-fatāwā (1/379). Mai jos va fi amintit ʿAbd al-Muḥsin ibn ʿAlī al-Ḥarrānī, din familia lui Ibn Taymiyyah, care purta numele ʿAbd al-Muḥsin.
Majmūʿ al-fatāwā (5/238). Vezi și 16/448.
Al-Badāʾiʿ (2/249). Vezi și Al-Badāʾiʿ (2/211). Shaykh Ibn Saʿdī a citat pasajul în Al-Ḥaqq al-wāḍiḥ al-mubīn, p. 53.
Al-Madārij (1/416).
Ṭarīq al-hijratayn, p. 120.
P. 151.
Vezi Al-Talkhīṣ al-ḥabīr (4/173).
8/31.
P. 461.