Prosternarea pentru uitare

Din cele de mai sus reiese că prosternarea pentru uitare se face uneori înainte de salut, iar alteori după el. Se face înainte de salut în două situații:

Prima: când se datorează unei omisiuni. Dovada este relatarea lui ʿAbd Allāh ibn Buḥaynah — Allah să fie mulțumit de el —, potrivit căreia Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a făcut prosternarea pentru uitare înainte de salut atunci când a omis primul tashahhud. Textul relatării a fost redat mai sus.

A doua: când se datorează unei îndoieli în care niciuna dintre posibilități nu pare mai probabilă. Dovada este relatarea lui Abū Saʿīd al-Khudrī — Allah să fie mulțumit de el — despre cel care se îndoiește în rugăciune și nu știe câte a împlinit: trei sau patru. Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — i-a poruncit să facă două prosternări înainte de salut. Textul relatării a fost redat mai sus.

Prosternarea pentru uitare se face după salut în două situații:

Prima: când se datorează unei adăugări. Dovada este relatarea lui ʿAbd Allāh ibn Masʿūd — Allah să fie mulțumit de el —: Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a împlinit rugăciunea de amiază în cinci rakʿah, iar oamenii i-au atras atenția după salut. A făcut două prosternări, apoi a dat salutul, fără să precizeze că prosternarea sa de după salut s-ar fi datorat faptului că a aflat despre adăugare numai după acesta. Aceasta arată caracterul general al rânduielii: prosternarea pentru adăugare se face după salut, indiferent dacă persoana află despre adăugare înainte sau după salut. Tot aici se încadrează cel care dă din uitare salutul înainte să-și încheie rugăciunea, apoi își amintește și o completează. El a adăugat un salut în timpul rugăciunii, de aceea se prosternează după salut. Dovada este relatarea lui Abū Hurayrah — Allah să fie mulțumit de el —: Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a dat salutul după două rakʿah din rugăciunea de amiază sau cea de după-amiază, iar oamenii i-au atras atenția. Și-a completat rugăciunea, a dat salutul, apoi a făcut prosternarea pentru uitare și a dat salutul. Textul relatării a fost redat mai sus.

A doua: când se datorează unei îndoieli în care una dintre posibilități pare mai probabilă. Dovada este relatarea lui Ibn Masʿūd — Allah să fie mulțumit de el —, potrivit căreia Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — i-a poruncit celui care se îndoiește în rugăciune să caute ceea ce este corect, să o încheie pe această bază, apoi să dea salutul și să se prosterneze. Textul relatării a fost redat mai sus.

Dacă se adună două uitări, dintre care una cere prosternarea înainte de salut, iar cealaltă după el, învățații au spus că are întâietate prosternarea de dinainte de salut; așadar, se prosternează înaintea lui.

Exemplu: cineva împlinește rugăciunea de amiază, se ridică pentru a treia rakʿah fără să se așeze pentru primul tashahhud, apoi se așază la a treia, crezând că este a doua. Când își amintește că este a treia, se ridică, mai împlinește o rakʿah, face prosternarea pentru uitare, apoi dă salutul.

Această persoană a omis primul tashahhud, pentru care prosternarea se face înainte de salut, și a adăugat o ședere în a treia rakʿah, pentru care prosternarea se face după salut. Are întâietate ceea ce se face înainte de salut. Allah știe cel mai bine.

Îl rog pe Allah să ne dăruiască nouă și fraților noștri musulmani înțelegerea Cărții Sale și a Sunnei Trimisului Său — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — și împlinirea lor, în afară și înăuntru, în credință, în adorare și în relațiile cu ceilalți. Să ne dăruiască tuturor un sfârșit bun! El este Darnic și Generos.

Laudă lui Allah, Stăpânul lumilor! Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace Profetului nostru Muḥammad, familiei sale și tuturor însoțitorilor săi.

Încheiat de cel aflat în nevoie de Allah Preaînaltul, Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn, la 4/3/1411 h.