Chemarea la Allah: principii, mijloace și conduită

Prin domeniul chemării la Allah Preaînaltul înțelegem diferitele ei câmpuri de activitate. Chemarea la Allah nu este limitată la un anumit câmp, ci are multe, printre care:

1. Legăturile personale: cel care cheamă se îndreaptă spre o anumită persoană și o cheamă la Allah Preaînaltul potrivit felului lămurit în capitolul al doilea, atât în adresare, cât și în ordinea lucrurilor.

2. Locurile publice: precum moscheile și adunările — de pildă, perioadele pelerinajului —, cluburile, cafenelele, restaurantele și altele asemenea, după cum o cere folosul și o impune nevoia. De aceea, Profetul ﷺ se înfățișa triburilor în perioadele adunărilor și târgurilor lor și le chema la Allah, Cel Atotputernic și Măreț. Imamul Aḥmad — Allah să aibă milă de el — relatează de la Rabīʿah ibn ʿAbbād al-Dīlī: «L-am văzut pe Profet ﷺ în târgul Dhū al-Majāz spunând: O, oameni, spuneți: Nu există nicio divinitate demnă de adorare în afară de Allah, și veți izbândi!» În hadithul lui Jābir se spune: «Profetul ﷺ se înfățișa oamenilor la locul adunării și spunea: Nu este vreun bărbat care să mă ducă la neamul său? Căci Quraysh m-au împiedicat să transmit cuvântul Domnului meu, Cel Atotputernic și Măreț.» Ibn Kathīr a spus: «L-au relatat cei patru autori ai colecțiilor Sunan, iar al-Tirmidhī a spus: Ḥasan ṣaḥīḥ.»⁶⁷

Ibn Isḥāq a spus: «Trimisul lui Allah ﷺ continua astfel: ori de câte ori oamenii se adunau în perioada adunărilor, venea la ei, chema triburile la Allah, Cel Atotputernic și Măreț, și la Islam și li se înfățișa pe sine, împreună cu ceea ce adusese din călăuzire și îndurare. Când auzea de vreun arab cu nume și vază venit la Mecca, îl întâmpina, îl chema la Allah și îi înfățișa ceea ce avea.»

3. Locurile de învățământ: precum institutele, școlile și universitățile, fie prin prelegeri și dezbateri publice, fie prin lecții restrânse. Profesorul sincer față de religia sa poate chema la Allah Preaînaltul prin vorbele sale în timpul predării sau prin purtarea sa — adorare, cinste în relațiile cu ceilalți și altele asemenea. Căci profesorul este o pildă pentru elevii săi: faptele și purtările sale se întipăresc în mintea lor și se arată în faptele și purtările lor.