Chemarea la Allah: principii, mijloace și conduită

Chemarea la Allah Preaînaltul este o chemare la bine și la adevăr, căci este o chemare la dreptate și binefacere, la ceea ce cer firile sănătoase, socotesc frumos mințile curate și primesc cu liniște sufletele neprihănite.

Ea este o chemare la credința în Allah Preaînaltul și la orice crez sănătos, în care inima își găsește liniștea și prin care pieptul se deschide. Este o chemare la recunoașterea unicității lui Allah în domnia Sa, în dreptul Său exclusiv la adorare, în numele și atributele Sale. Este o chemare la certitudinea că El, Cel Slăvit, este Unic în domnia Sa, fără asociat: nimeni nu creează, nu cârmuiește și nu dispune în mod absolut de acest univers decât Allah, Unicul. Prin această certitudine încetează atașamentul inimii față de altcineva decât Allah Preaînaltul, iar teama, nădejdea și încrederea se îndreaptă numai spre Allah, Cel Atotputernic și Măreț. Este o chemare la certitudinea că nimeni nu hotărăște asupra robilor și nu judecă între ei decât Allah, Unicul, prin cele pe care le rânduiește și legiuirile pe care le pogoară. Prin această certitudine încetează căutarea judecății în altceva decât legea lui Allah și este respinsă orice judecată care contrazice judecata lui Allah și a Trimisului Său. Căci orice judecată potrivnică acesteia este nedreptate și falsitate, al cărei rezultat este stricarea ținuturilor și a oamenilor.

Și cine este mai bun decât Allah în judecată, pentru un neam care are certitudine?

Prin această certitudine, robii se supun hotărârilor religioase ale lui Allah și le pun în practică așa cum a voit El, fie că se potrivesc dorințelor lor, fie că li se împotrivesc. Tot astfel, ei sunt supuși hotărârilor Sale asupra sorții: hotărârea Sa se împlinește asupra lor și ei îi sunt supuși, fie că sunt mulțumiți cu aceasta, fie că o detestă.

Oare altă religie decât a lui Allah doresc ei, când Lui I s-au supus toți cei din ceruri și de pe pământ, de bunăvoie sau fără voie, și la El vor fi întorși?

Chemarea la Allah Preaînaltul este o chemare la adorarea numai a lui Allah, cu credință și certitudine că nimeni în afară de El nu este vrednic de adorare: nici înger, nici profet, nici apropiat al lui Allah și nici altcineva. Căci numai Allah este Creatorul, astfel încât numai El trebuie să fie adorat.

Chemarea la Allah este o chemare la credința neclintită în toate numele și atributele stabilite pentru Allah Preaînaltul prin Cartea lui Allah sau prin Sunnah Trimisului Său ﷺ. Toate sunt atribute reale, statornicite pentru El în felul care I se cuvine, fără răstălmăcire, fără negare, fără a preciza cum sunt și fără asemănare cu făpturile:

Nimic nu este asemenea Lui și El este Cel Care aude totul, Cel Care vede totul.

Chemarea la Allah Preaînaltul este o chemare la urmarea căii drepte, calea celor asupra cărora Allah Și-a revărsat binefacerea: profeții, cei cu adevărat credincioși, martirii și cei drepți. Este calea lui Allah, pe care El a rânduit-o robilor Săi, care duce la El și îndreaptă treburile religiei și ale vieții lor lumești.

Prin această urmare sunt curmate căile inovației, pe care inițiatorii lor se declară unii pe alții rătăciți, iar dorințele îi îndepărtează, dezbinați, de religia lui Allah. Ei urmează altceva decât le-a poruncit Stăpânul lor prin cuvintele Sale:

Aceasta este calea Mea dreaptă. Urmați-o și nu urmați căile care vă despart de calea Lui! Aceasta v-a poruncit El, pentru ca voi să fiți evlavioși.

Și cad în dezbinarea de la care Allah i-a oprit, când Cel Slăvit spune:

El v-a legiuit din religie ceea ce i-a poruncit lui Nūḥ, ceea ce ți-am revelat ție și ceea ce le-am poruncit lui Ibrāhīm, Mūsā și ʿĪsā: să statorniciți religia și să nu vă dezbinați în ea.

Chemarea la Allah Preaînaltul este o chemare la purtări nobile, la fapte frumoase, la păstrarea drepturilor și la statornicirea dreptății între oameni, dându-i fiecăruia dreptul său și așezându-l la locul care i se cuvine. Astfel se înfăptuiesc frăția și iubirea dintre credincioși și se statornicesc siguranța deplină și rânduiala desăvârșită în cadrul legii lui Allah, Cel Slăvit și Preaînalt. Se risipesc toate purtările josnice, faptele rele și rânduielile neștiinței, izvorâte din legile născocite de oameni și din crezurile false. Sunt umiliți toți cei care le pun în practică, îi cheamă pe oameni la ele și vor să-i abată pe robii lui Allah de la calea Sa spre ele.

Pentru acestea și pentru de multe ori mai multe foloase și îndepărtări ale răului, chemarea la Allah Preaînaltul are un loc măreț în Islam. Cei care o împlinesc sunt, în această privință, moștenitorii nobililor trimiși. Textele Cărții și ale Sunnei au poruncit-o și au arătat virtutea ei:

Allah Preaînaltul i-a spus Profetului Său ﷺ:

Fiecărei comunități i-am rânduit un ritual pe care ea îl împlinește. Să nu se certe cu tine în această privință! Cheamă la Domnul tău! Tu ești pe o călăuzire dreaptă.

Cel Preaînalt spune:

Să nu te abată de la versetele lui Allah după ce ți-au fost pogorâte! Cheamă la Domnul tău și nu fi dintre cei care Îi fac asociați!

Cel Slăvit spune:

El v-a legiuit din religie ceea ce i-a poruncit lui Nūḥ, ceea ce ți-am revelat ție și ceea ce le-am poruncit lui Ibrāhīm, Mūsā și ʿĪsā: să statorniciți religia și să nu vă dezbinați în ea. Greu le este celor care fac asociați ceea ce îi chemi tu să urmeze. Allah alege pentru Sine pe cine voiește și îl călăuzește spre Sine pe cel care se întoarce cu căință. Ei nu s-au dezbinat decât după ce le-a venit știința, din pizmă între ei. Dacă nu ar fi fost un cuvânt mai înainte hotărât de Domnul tău, până la un termen numit, s-ar fi judecat între ei. Cei cărora li s-a lăsat Cartea ca moștenire după ei sunt într-o îndoială tulburătoare față de ea. De aceea, cheamă și rămâi drept, așa cum ți s-a poruncit! Nu le urma dorințele și spune: «Cred în orice Carte a pogorât Allah și mi s-a poruncit să fiu drept între voi.»

Cel Preaînalt spune:

Să fie dintre voi o comunitate care cheamă la bine, poruncește ceea ce este drept și oprește ceea ce este rău! Aceștia sunt cei care izbândesc. Nu fiți asemenea celor care s-au dezbinat și s-au învrăjbit după ce le-au venit dovezile limpezi! Aceștia vor avea o pedeapsă măreață.

Cel Preaînalt spune:

Și cine are un cuvânt mai frumos decât cel care cheamă la Allah, săvârșește fapte bune și spune: «Eu sunt dintre musulmani»?

În cele două colecții Ṣaḥīḥ se relatează de la Ibn ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de amândoi — că Profetul ﷺ l-a trimis pe Muʿādh în Yemen și i-a poruncit să-i cheme la Islam, la rugăciune și la dania obligatorie. Sahl ibn Saʿd — Allah să fie mulțumit de el — relatează că Profetul ﷺ i-a spus lui ʿAlī ibn Abī Ṭālib — Allah să fie mulțumit de el — în ziua de Khaybar: «Înaintează liniștit până ajungi în preajma lor, apoi cheamă-i la Islam și înștiințează-i despre dreptul lui Allah Preaînaltul pe care sunt datori să-l împlinească în cadrul lui. Pe Allah, dacă Allah călăuzește prin tine un singur om, este mai bine pentru tine decât cămilele roșii!» Relatat de al-Bukhārī și Muslim.²³

Tamīm ibn Aws al-Dārī — Allah să fie mulțumit de el — relatează că Profetul ﷺ a spus: «Religia este sinceritate și bună sfătuire.» Am întrebat: «Față de cine, o, Trimis al lui Allah?» El a răspuns: «Față de Allah, de Cartea Sa, de Trimisul Său, de conducătorii musulmanilor și de oamenii de rând dintre ei.» Relatat de Muslim.⁴

Chemarea la Allah Preaînaltul face parte din sinceritatea față de Allah, Cel Slăvit.

Abū Hurayrah — Allah să fie mulțumit de el — relatează că Profetul ﷺ a spus: «Cine cheamă la o călăuzire are o răsplată asemenea răsplăților celor care îl urmează, fără ca aceasta să le scadă cu nimic răsplățile. Iar cine cheamă la o rătăcire poartă un păcat asemenea păcatelor celor care îl urmează, fără ca aceasta să le scadă cu nimic păcatele.» Relatat de Muslim.⁵

Aceste versete și hadithuri arată obligativitatea chemării la Allah Preaînaltul și virtutea ei, datorită celor care decurg din ea: transmiterea și păstrarea legii lui Allah, dobândirea unor mari foloase pentru făpturi în traiul și în întoarcerea lor de apoi, în religia și în viața lor lumească, precum și îndepărtarea unor mari rele de la ei, dacă o primesc și o pun în practică. Allah este Cel Care dă izbândă.