Text integral · Pasaje · 6
Pragul minim și cota zakātului
Odată lămurite acestea, zakātul pentru bijuterii nu este obligatoriu până când ele nu ating niṣābul, potrivit hadithului citat mai sus, de la Umm Salamah: „Ceea ce ajunge la pragul pentru care se plătește zakātul și pentru care zakātul a fost plătit nu este o comoară tezaurizată.”27 Niṣābul aurului este de douăzeci de dinari28, iar niṣābul argintului este de două sute de dirhami.29
Dacă greutatea aurului din bijuteriile de aur este mai mică de douăzeci de dinari și deținătorul nu are alt aur cu care să completeze niṣābul, nu se datorează zakāt pentru ele.
Dacă greutatea argintului din bijuteriile de argint este mai mică de două sute de dirhami și deținătorul nu are alt argint cu care să completeze niṣābul, nu se datorează zakāt pentru ele.
Se ia în calcul greutatea aurului sau a argintului din bijuterii. Perlele și alte lucruri asemănătoare pe care le conțin nu intră în calcul pentru completarea niṣābului și nu se plătește zakāt pentru ele, fiindcă nu sunt aur sau argint. Pentru bijuteriile făcute din alte materiale decât aurul și argintul nu se datorează zakāt, afară de cazul în care sunt destinate comerțului.
Dar se ia în calcul, pentru niṣābul aurului, dinarul islamic a cărui greutate este de un mithqāl, iar pentru niṣābul argintului dirhamul islamic a cărui greutate este de șapte zecimi de mithqāl? Sau se iau în calcul dinarul și dirhamul recunoscute prin uz în fiecare timp și loc, potrivit convenției de acolo, indiferent dacă au mai mult sau mai puțin aur ori argint? Majoritatea învățaților susțin prima opinie și s-a transmis chiar că există un consens în această privință. Shaykh al-Islām Ibn Taymiyyah a argumentat în favoarea celei de-a doua: se iau în calcul dinarul și dirhamul asupra cărora oamenii au convenit în fiecare timp și loc. Ceea ce poartă numele de dinar sau dirham primește regulile legate de acest nume, indiferent dacă are mai mult sau mai puțin aur ori argint. Aceasta este opinia pe care o consider mai puternică, fiindcă se potrivește cu înțelesul aparent al textelor. Pe această bază, niṣābul aurului ar fi de douăzeci de lire de aur, iar niṣābul argintului de două sute de riali. Dacă omul alege prudența și urmează opinia majorității, face un lucru pentru care va fi răsplătit, dacă Allah voiește.
Când bijuteriile ajung la un niṣāb de metal pur — douăzeci de dinari dacă sunt din aur și două sute de dirhami dacă sunt din argint —, se datorează un sfert dintr-o zecime, potrivit hadithului lui ʿAlī ibn Abī Ṭālib — Allah să fie mulțumit de el —, în care Profetul ﷺ a spus: „Dacă ai două sute de dirhami și a trecut un an asupra lor, se datorează cinci dirhami. Nu datorezi nimic — adică pentru aur — până când nu ai douăzeci de dinari. Dacă ai douăzeci de dinari și a trecut un an asupra lor, se datorează o jumătate de dinar.” Relatat de Abū Dāwūd.30
Notele originale
Referința hadithului a fost indicată mai sus, la relatarea de la Umm Salamah.
Este vorba despre dinarul islamic, care cântărește un mithqāl. Un mithqāl cântărește patru grame și un sfert. Niṣābul aurului este, așadar, de optzeci și cinci de grame, echivalentul a zece lire saudite de aur și cinci optimi de liră.
Este vorba despre dirhamul islamic, care cântărește șapte zecimi de mithqāl. Niṣābul ajunge astfel la o sută patruzeci de mithqāl, adică cinci sute nouăzeci și cinci de grame, echivalentul a cincizeci și șase de riali arabi de argint. [Majālis shahr Ramaḍān, de același autor, p. 77.]
Referința hadithului a fost indicată mai sus, în discuția despre al-riqqah și dinar.