Text integral · Pasaje · 275
Desăvârșirea Islamului și unitatea principiilor sale în îndreptarea domeniilor vieții omenești
Islamul este o religie desăvârșită, care cuprinde îndreptarea tuturor domeniilor vieții omenești:
Potrivit cuvintelor Celui Preaînalt:
ٱلْيَوْمَ أَكْمَلْتُ لَكُمْ دِينَكُمْ وَأَتْمَمْتُ عَلَيْكُمْ نِعْمَتِى وَرَضِيتُ لَكُمُ ٱلْإِسْلَـٰمَ دِينًا
Astăzi v-am desăvârșit religia, am împlinit binefacerea Mea asupra voastră și am ales pentru voi Islamul ca religie.
Coran 5:3
Și fiindcă este Legea lui Allah, Cel care știe ce le este de folos făpturilor Sale și este Înțelept în ceea ce le prescrie.
Învățăturile sale mărturisesc, de asemenea, acest lucru. Coranul, temelia rânduielii Islamului, nu a lăsat deoparte nimic din ceea ce le este folositor oamenilor, nici măcar bunele maniere ale șederii în adunări, ale intrării în casă și altele asemenea:
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوٓا۟ إِذَا قِيلَ لَكُمْ تَفَسَّحُوا۟ فِى ٱلْمَجَـٰلِسِ فَٱفْسَحُوا۟ يَفْسَحِ ٱللَّهُ لَكُمْ ۖ وَإِذَا قِيلَ ٱنشُزُوا۟ فَٱنشُزُوا۟
O, voi cei care credeți! Când vi se spune: „Faceți loc în adunări!”, faceți loc, iar Allah vă va face vouă loc! Când vi se spune: „Ridicați-vă!”, ridicați-vă!
Coran 58:11
Și:
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ لَا تَدْخُلُوا۟ بُيُوتًا غَيْرَ بُيُوتِكُمْ حَتَّىٰ تَسْتَأْنِسُوا۟
O, voi cei care credeți! Nu intrați în alte case decât ale voastre până când nu cereți îngăduință!
Coran 24:27
Nici Sunnah profetică, a doua sursă a legislației islamice, nu a lăsat deoparte asemenea amănunte. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, și-a învățat comunitatea cum să mănânce, să bea, să doarmă, să urineze și să-și facă nevoile, deși acestea sunt lucruri mici în comparație cu rugăciunea, postul, zakātul, pelerinajul și altele.
Islamul este desăvârșit în credință, adorare, economie, viața socială, cârmuirea statului și demnitatea musulmanului prin religia sa.
1. Credința
El este desăvârșit în credință, fiindcă aceasta este o credință trainică, întemeiată pe ceea ce cer firea înnăscută și mintea sănătoasă.
Ea înseamnă credința în Allah, în îngerii Săi, în Cărțile Sale, în trimișii Săi, în Ziua de Apoi și în predestinare, cu binele și răul ei.
Allah Preaînaltul a spus:
ءَامَنَ ٱلرَّسُولُ بِمَآ أُنزِلَ إِلَيْهِ مِن رَّبِّهِۦ وَٱلْمُؤْمِنُونَ ۚ كُلٌّ ءَامَنَ بِٱللَّهِ وَمَلَـٰٓئِكَتِهِۦ وَكُتُبِهِۦ وَرُسُلِهِۦ لَا نُفَرِّقُ بَيْنَ أَحَدٍ مِّن رُّسُلِهِۦ ۚ وَقَالُوا۟ سَمِعْنَا وَأَطَعْنَا ۖ غُفْرَانَكَ رَبَّنَا وَإِلَيْكَ ٱلْمَصِيرُ
Trimisul a crezut în ceea ce i-a fost pogorât de la Domnul său, și la fel dreptcredincioșii. Toți au crezut în Allah, în îngerii Săi, în Cărțile Sale și în trimișii Săi: „Nu deosebim între niciunul dintre trimișii Săi.” Ei au spus: „Am auzit și ne-am supus! Iertarea Ta, Domnul nostru! Către Tine este întoarcerea!”
Coran 2:285
Credința în Allah ca Domn Măreț și ca singura divinitate adevărată, fără asociat în acestea și nici în însușirile proprii Numelor și Atributelor Sale.
Credința în Allah ca Judecător și Legiuitor. Judecata Îi aparține Celui Preaînalt și Măreț; niciun rabin, călugăr, emir sau sultan nu poate schimba vreuna dintre judecățile lui Allah. Îngăduit este ceea ce Allah a îngăduit, oprit este ceea ce a oprit și obligatoriu este ceea ce a impus. Nimeni nu poate înlătura judecata Sa și cuvintele Sale nu pot fi schimbate.
Credința în începutul creației și în întoarcerea ei. Făpturile sunt de la Allah și către El se întorc. Nici începutul și nici sfârșitul lor nu pot fi lipsite de rost, fără țintă și fără scop. Trebuie să existe un sfârșit și o întoarcere și trebuie să se lucreze pentru acestea:
سَمِعْنَا وَأَطَعْنَا ۖ غُفْرَانَكَ رَبَّنَا وَإِلَيْكَ ٱلْمَصِيرُ
Am auzit și ne-am supus! Iertarea Ta, Domnul nostru! Către Tine este întoarcerea!
Coran 2:285
Și:
فَمَن يَعْمَلْ مِثْقَالَ ذَرَّةٍ خَيْرًا يَرَهُۥ وَمَن يَعْمَلْ مِثْقَالَ ذَرَّةٍ شَرًّا يَرَهُۥ
Cine va face cât greutatea unui fir de praf de bine îl va vedea, iar cine va face cât greutatea unui fir de praf de rău îl va vedea.
Coran 99:7 ; 99:8
O asemenea credință, care îl însoțește pe om când stă în picioare, când șade și când stă culcat, trebuie să-l îndrume drept în toate treburile vieții, astfel încât să rămână statornic în porunca lui Allah Preaînaltul.
2. Adorarea
Islamul este desăvârșit în adorare: le-a prescris musulmanilor ceea ce desăvârșește smerirea și închinarea lor, rânduieli felurite ca formă și timp, pentru ca ei să împlinească scopul pentru care au fost creați:
وَمَا خَلَقْتُ ٱلْجِنَّ وَٱلْإِنسَ إِلَّا لِيَعْبُدُونِ
Nu i-am creat pe djinni și pe oameni decât ca să Mă adore.
Coran 51:56
Rugăciunea este o adorare pur trupească, fie legată de un timp, precum cele cinci rugăciuni și witrul, fie fără un timp anume, precum rugăciunile voluntare nelegate de o pricină. În ea, omul intră în legătură cu Domnul său în chipul cel mai deplin: curățit, acoperit, îndreptat spre qiblah și smerit. Se apropie de El prin statul în picioare, înclinare, prosternare și ședere și prin ceea ce rostește din Coran, pomeniri și rugi în acești stâlpi. Iese din rugăciune cu inima plină de lumină și credință.
Zakātul este o adorare prin avere, în care musulmanul dă o parte din bunurile sale pentru a se apropia de Domnul său, a-și curăța sufletul de păcate și zgârcenie, a-și purifica averea și a fi de folos Islamului și musulmanilor.
Postul este tot o adorare trupească, dar de alt fel: sufletul este oprit de la poftele mâncării, băuturii și raporturilor intime, pentru a se apropia de Allah prin părăsirea a ceea ce dorește, pentru a-și aminti binefacerea lui Allah de a-i înlesni cele pe care le are la întreruperea postului și pentru a-și aminti starea săracilor lipsiți de mijloace.
Pelerinajul este o adorare trupească și materială. Musulmanul își părăsește țara și familia pentru a merge la Casa lui Allah, apropiindu-se de Domnul său, cinstind cele sfinte ale Sale și adunându-se cu frații săi musulmani din toate ținuturile pământului:
لِّيَشْهَدُوا۟ مَنَـٰفِعَ لَهُمْ وَيَذْكُرُوا۟ ٱسْمَ ٱللَّهِ فِىٓ أَيَّامٍ مَّعْلُومَـٰتٍ عَلَىٰ مَا رَزَقَهُم مِّنۢ بَهِيمَةِ ٱلْأَنْعَـٰمِ
ca să fie martori la foloase pentru ei și să pomenească Numele lui Allah în zile cunoscute, asupra vitelor cu care i-a înzestrat.
Coran 22:28
Jihadul este o adorare trupească și materială, în care musulmanul își dăruiește persoana și averea pentru a se apropia de Allah Preaînaltul, pentru a-și apăra religia, a înălța Cuvântul lui Allah și a arăta milă robilor lui Allah, poate că vor intra în religia lui Allah ori vor plăti jizyah, pentru a se afla sub ocrotirea Islamului.
Aceste felurite acte de adorare adună pentru închinători cele mai înalte forme de supunere, întărind totodată credința, înrădăcinând crezul, șlefuind sufletele, îndreptând societatea și înălțând treptele în această viață și în Viața de Apoi.
3. Economia
Islamul este desăvârșit în economie: a rânduit în cel mai bun chip dobândirea, păstrarea și cheltuirea averii. A îngăduit dobândirea ei prin contracte și prin muncă.
Dintre exemplele dobândirii averii prin contracte:
1. Vânzarea. Islamul a îngăduit-o într-o formă lipsită de nedreptate și de camătă. Allah Preaînaltul a spus:
وَأَحَلَّ ٱللَّهُ ٱلْبَيْعَ وَحَرَّمَ ٱلرِّبَوٰا۟
Allah a îngăduit vânzarea și a oprit camăta.
Coran 2:275
Oamenii au nevoie să facă schimb de bunuri între ei.
2. Asocierile. Islamul le-a îngăduit atunci când se întemeiază pe dreptate și echitate între asociați, în câștig și pierdere, datorită cooperării și ajutorului reciproc pe care le cuprind. În hadithul Profetului, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, Allah Preaînaltul spune:
أنا ثالث الشّريكين ما لم يخن أحدهما صاحبه
Eu sunt al treilea dintre cei doi asociați, atât timp cât unul nu-l trădează pe celălalt.4
Relatat de Abū Dāwūd.
3. Donațiile. Islamul le-a îngăduit fiindcă aduc afecțiune și îi sunt de folos celui care primește. Allah Preaînaltul a spus:
فَإِن طِبْنَ لَكُمْ عَن شَىْءٍ مِّنْهُ نَفْسًا فَكُلُوهُ هَنِيٓـًٔا مَّرِيٓـًٔا
Dacă ele vă dăruiesc de bunăvoie ceva din aceasta, atunci bucurați-vă de el cu plăcere și fără grijă!
Coran 4:4
Dintre exemplele dobândirii averii prin muncă:
1. Cultivarea pământului. Islamul a îngăduit-o pentru că prin ea se pune în valoare pământul, sporește hrana și sunt ajutați lucrătorii. Allah Preaînaltul a spus:
هُوَ ٱلَّذِى جَعَلَ لَكُمُ ٱلْأَرْضَ ذَلُولًا فَٱمْشُوا۟ فِى مَنَاكِبِهَا وَكُلُوا۟ مِن رِّزْقِهِۦ ۖ وَإِلَيْهِ ٱلنُّشُورُ
El este Cel care v-a făcut pământul supus. Umblați pe întinderile lui și mâncați din înzestrarea Sa! La El este învierea.
Coran 67:15
Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
ما أكل أحدٌ طعامًا قطّ خيرًا من أن يأكل من عمل يده وإنّ نبيّ الله داود عليه السّلام كان يأكل من عمل يده
Nimeni nu a mâncat vreodată hrană mai bună decât aceea dobândită prin munca mâinilor sale. Profetul lui Allah Dāwūd, pacea fie asupra lui, mânca din munca mâinilor sale.5
Relatat de al-Bukhārī. Și a spus:
ما من مسلمٍ يغرس غرسًا أو يزرع زرعًا فيأكل منه طيرٌ أو إنسانٌ أو بهيمةٌ إلّا كان له به صدقةٌ
Niciun musulman nu sădește un pom ori nu seamănă o cultură din care mănâncă o pasăre, un om sau un animal, fără ca aceasta să-i fie socotită milostenie.6
Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
2. Vânatul, strângerea ierbii și scoaterea nestematelor și a altor lucruri asemănătoare din mare. Allah Preaînaltul a spus:
أُحِلَّ لَكُمْ صَيْدُ ٱلْبَحْرِ وَطَعَامُهُۥ مَتَـٰعًا لَّكُمْ وَلِلسَّيَّارَةِ ۖ وَحُرِّمَ عَلَيْكُمْ صَيْدُ ٱلْبَرِّ مَا دُمْتُمْ حُرُمًا
V-a fost îngăduită vânarea celor din mare și hrana ei, spre folosul vostru și al călătorilor, dar vă este oprit vânatul de pe uscat cât timp sunteți în iḥrām.
Coran 5:96
Și a spus:
وَهُوَ ٱلَّذِى سَخَّرَ ٱلْبَحْرَ لِتَأْكُلُوا۟ مِنْهُ لَحْمًا طَرِيًّا وَتَسْتَخْرِجُوا۟ مِنْهُ حِلْيَةً تَلْبَسُونَهَا
El este Cel care v-a supus marea, ca să mâncați din ea carne proaspătă și să scoateți din ea podoabe pe care să le purtați.
Coran 16:14
Islamul a rânduit păstrarea și ocrotirea averii prin multe căi, fiindcă averea este sprijinul oamenilor, prin care se împlinesc interesele religiei și ale vieții lor pământești.
Dintre exemple:
1. Oprirea încredințării bunurilor celor nechibzuiți, care nu știu să le administreze. Allah Preaînaltul a spus:
وَلَا تُؤْتُوا۟ ٱلسُّفَهَآءَ أَمْوَٰلَكُمُ ٱلَّتِى جَعَلَ ٱللَّهُ لَكُمْ قِيَـٰمًا
Nu le dați celor nechibzuiți bunurile voastre, pe care Allah vi le-a făcut mijloc de întreținere!
Coran 4:5
Încredințarea lor acestora duce la pierderea și risipirea lor.
2. Porunca de a lua martori la vânzare. Allah Preaînaltul a spus:
وَأَشْهِدُوٓا۟ إِذَا تَبَايَعْتُمْ
Luați martori când faceți vânzare între voi!
Coran 2:282
Lipsa martorilor poate duce la pierderea averii uneia dintre părți atunci când cealaltă tăgăduiește.
Islamul a rânduit cheltuirea averii și i-a acordat o mare atenție. A oprit pierderea averii, adică folosirea ei fără niciun folos. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
إنّ الله كره لكم ثلاثًا: قيل وقال، وإضاعة المال، وكثرة السّؤال
Allah nu iubește pentru voi trei lucruri: vorbăria despre ce a spus unul și altul, risipirea averii și întrebările multe.7
Relatat de al-Bukhārī.
A oprit cheltuirea peste măsură, dar și zgârcenia, spunând:
وَلَا تَجْعَلْ يَدَكَ مَغْلُولَةً إِلَىٰ عُنُقِكَ وَلَا تَبْسُطْهَا كُلَّ ٱلْبَسْطِ فَتَقْعُدَ مَلُومًا مَّحْسُورًا
Nu-ți ține mâna legată de gât și nici nu o deschide cu totul, ca să nu ajungi mustrat și lipsit de mijloace!
Coran 17:29
A împărțit cheltuirea averii în două feluri: obligatorie și recomandată.
Dintre exemplele cheltuirii obligatorii:
1. Zakātul: o parte stabilită din averea supusă zakātului, care se dă celor îndreptățiți la el. Allah Preaînaltul a spus:
وَأَقِيمُوا۟ ٱلصَّلَوٰةَ وَءَاتُوا۟ ٱلزَّكَوٰةَ
Împliniți rugăciunea și dați zakātul!
Coran 2:43
Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
بني الإسلام على خمسٍ: شهادة أن لا إله إلّا الله وأنّ محمّدًا رسول الله، وإقام الصّلاة، وإيتاء الزّكاة، والحجّ، وصوم رمضان
Islamul a fost clădit pe cinci: mărturisirea că nu există altă divinitate vrednică de adorare în afară de Allah și că Muḥammad este Trimisul lui Allah, împlinirea rugăciunii, darea zakātului, pelerinajul și postul din Ramadan.8
Relatat de al-Bukhārī și Muslim. Înțelepciunea zakātului a fost arătată mai înainte.
2. Întreținerea propriei persoane, a soției și a rudelor. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
إنّ لنفسك عليك حقًّا
Sufletul tău are un drept asupra ta.9
Allah Preaînaltul a spus despre întreținerea soției:
وَعَلَى ٱلْمَوْلُودِ لَهُۥ رِزْقُهُنَّ وَكِسْوَتُهُنَّ بِٱلْمَعْرُوفِ
Tatălui îi revine hrana și îmbrăcămintea lor, după cuviință.
Coran 2:233
Iar despre întreținerea rudelor:
وَءَاتِ ذَا ٱلْقُرْبَىٰ حَقَّهُۥ وَٱلْمِسْكِينَ وَٱبْنَ ٱلسَّبِيلِ وَلَا تُبَذِّرْ تَبْذِيرًا إِنَّ ٱلْمُبَذِّرِينَ كَانُوٓا۟ إِخْوَٰنَ ٱلشَّيَـٰطِينِ ۖ وَكَانَ ٱلشَّيْطَـٰنُ لِرَبِّهِۦ كَفُورًا
Dă-i rudei apropiate dreptul său, și la fel săracului și călătorului, și nu risipi fără măsură! Risipitorii sunt frații șeitanilor, iar Șeitan este nerecunoscător față de Domnul său.
Coran 17:26 ; 17:27
Înțelepciunea impunerii acestei întrețineri este păstrarea vieții și sprijinirea acestor oameni aflați în nevoie.
3. Cheltuirea impusă de o împrejurare, pentru înlăturarea unei nevoi stringente, precum hrănirea celui flămând și îmbrăcarea celui gol. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
أطعموا الجائع، وعودوا المريض، وفكّوا العاني
Hrăniți-l pe cel flămând, vizitați-l pe cel bolnav și eliberați-l pe cel captiv!10
Relatat de al-Bukhārī.
Înțelepciunea obligativității cheltuirii aici este salvarea celui a cărui viață este ocrotită de Lege, înlăturarea nevoii sale stringente și simțirea răspunderii față de frații aflați în lipsuri.
Dintre exemplele cheltuirii recomandate:
1. Milosteniile pentru săraci, altele decât zakātul. Allah Preaînaltul a spus:
إِنَّ ٱلْمُصَّدِّقِينَ وَٱلْمُصَّدِّقَـٰتِ وَأَقْرَضُوا۟ ٱللَّهَ قَرْضًا حَسَنًا يُضَـٰعَفُ لَهُمْ وَلَهُمْ أَجْرٌ كَرِيمٌ
Celor care dau milostenie, bărbați și femei, și Îi dau lui Allah un împrumut frumos, li se va înmulți răsplata și vor avea o răsplată generoasă.
Coran 57:18
Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
من تصدّق بعدل تمرةٍ -أي: ما يعادلها- من كسبٍ طيّبٍ، ولا يقبل الله إلّا الطّيّب، وإنّ الله يتقبّلها بيمينه، ثمّ يربّيها لصاحبها، كما يربّي أحدكم فلوّه، حتّى تكون مثل الجبل
Cel care dă milostenie cât o curmală — adică echivalentul ei — dintr-un câștig bun, iar Allah nu primește decât ceea ce este bun, să știe că Allah o primește cu Dreapta Sa, apoi o crește pentru cel care a dat-o, așa cum unul dintre voi își crește mânzul, până când ajunge asemenea unui munte.11
Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
2. Cheltuirea pentru folosul obștesc, precum construirea moscheilor și a școlilor, îndreptarea drumurilor și altele. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, i-a spus lui Saʿd ibn Abī Waqqāṣ, Allah să fie mulțumit de el:
إنّك لن تنفق نفقةً تبتغي بها وجه الله إلّا أجرت عليها، حتّى ما تجعل في فم امرأتك
Nu vei face nicio cheltuială prin care să cauți Fața lui Allah fără să fii răsplătit pentru ea, până și pentru ceea ce pui în gura soției tale.12
Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
Înțelepciunea acestei cheltuiri recomandate este apropierea de Allah, curățirea sufletului și a averii și împlinirea nevoilor musulmanilor.
4. Viața socială
Islamul este desăvârșit în viața socială: a rânduit societatea într-un fel care asigură îndreptarea comunității, organizând relațiile de familie și relațiile generale.
Dintre exemplele rânduirii relațiilor de familie:
1. Obligația purtării bune față de părinți, prin bunătate în vorbe și fapte și prin răbdarea greutății îngrijirii lor. Allah Preaînaltul a spus:
وَقَضَىٰ رَبُّكَ أَلَّا تَعْبُدُوٓا۟ إِلَّآ إِيَّاهُ وَبِٱلْوَٰلِدَيْنِ إِحْسَـٰنًا ۚ إِمَّا يَبْلُغَنَّ عِندَكَ ٱلْكِبَرَ أَحَدُهُمَآ أَوْ كِلَاهُمَا فَلَا تَقُل لَّهُمَآ أُفٍّ وَلَا تَنْهَرْهُمَا وَقُل لَّهُمَا قَوْلًا كَرِيمًا وَٱخْفِضْ لَهُمَا جَنَاحَ ٱلذُّلِّ مِنَ ٱلرَّحْمَةِ وَقُل رَّبِّ ٱرْحَمْهُمَا كَمَا رَبَّيَانِى صَغِيرًا
Domnul tău a hotărât să nu adorați decât pe El și să vă purtați cu bunătate față de părinți. Dacă unul dintre ei sau amândoi ajung la bătrânețe lângă tine, nu le spune nici „Of!”, nu-i certa și spune-le vorbe cinstite! Coboară pentru ei aripa smereniei, din milă, și spune: „Domnul meu, îndură-Te de ei așa cum m-au crescut când eram mic!”
Coran 17:23 ; 17:24
Alături de aceasta se află interdicția purtării rele față de ei, prin refuzarea bunătății care li se cuvine. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus de trei ori:
ألا أنبّئكم بأكبر الكبائر
Să nu vă vestesc cele mai mari păcate?
Ei au răspuns:
بلى يا رسول الله
Ba da, o, Trimis al lui Allah!
El a spus:
الإشراك بالله، وعقوق الوالدين
Asocierea de semeni lui Allah și purtarea rea față de părinți.
Era rezemat, apoi s-a așezat drept și a spus:
ألا وقول الزّور، وشهادة الزّور
Și vorbirea mincinoasă și mărturia mincinoasă!13
A repetat atât de mult, încât ei au spus: „De-ar tăcea!” Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
2. Obligația păstrării legăturilor de rudenie, adică a legăturilor cu rudele. Allah Preaînaltul a spus:
وَءَاتِ ذَا ٱلْقُرْبَىٰ حَقَّهُۥ
Dă-i rudei apropiate dreptul său!
Coran 17:26
Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
من كان يؤمن بالله واليوم الآخر؛ فليصل رحمه
Cine crede în Allah și în Ziua de Apoi să păstreze legăturile de rudenie!14
Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
Alături de aceasta se află interdicția ruperii legăturilor de rudenie. Allah Preaînaltul a spus:
فَهَلْ عَسَيْتُمْ إِن تَوَلَّيْتُمْ أَن تُفْسِدُوا۟ فِى ٱلْأَرْضِ وَتُقَطِّعُوٓا۟ أَرْحَامَكُمْ أُو۟لَـٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ لَعَنَهُمُ ٱللَّهُ فَأَصَمَّهُمْ وَأَعْمَىٰٓ أَبْصَـٰرَهُمْ
Oare, dacă întoarceți spatele, veți răspândi stricăciunea pe pământ și vă veți rupe legăturile de rudenie? Aceștia sunt cei pe care Allah i-a blestemat, făcându-i surzi și orbindu-le ochii.
Coran 47:22 ; 47:23
Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
من قطعها -أي: الرحم- حرّم الله عليه الجنّة
Celui care o rupe — adică legătura de rudenie — Allah i-a oprit Raiul.15
Relatat de Aḥmad.
3. Rânduirea relațiilor conjugale. Islamul a stabilit limite pentru încheierea și desfacerea căsătoriei și drepturi întemeiate pe înțelepciune, buna întocmire și înlăturarea dezordinii. I-a impus fiecăruia dintre soți o conviețuire cuviincioasă, prin care viața conjugală fericită să se păstreze dreaptă, și a arătat cum se rezolvă problemele dintre ei: uneori prin împăcare, alteori prin răscumpărare și alteori prin arbitraj.
Dintre exemplele rânduirii relațiilor generale:
1. Adunarea pentru actele de adorare, zilnic, săptămânal și anual, astfel încât legăturile societății să se întărească prin apropiere, iubire și cooperare. Musulmanii se adună zilnic la cele cinci rugăciuni, săptămânal la rugăciunea de vineri și anual la rugăciunea de Eid. Pelerinajul este o adunare anuală generală a tuturor musulmanilor.
2. Obligația dreptății, adică a da dreptul celui căruia i se cuvine, fără părtinire și fără abatere. Allah Preaînaltul a spus:
ٱعْدِلُوا۟ هُوَ أَقْرَبُ لِلتَّقْوَىٰ
Fiți drepți! Aceasta este mai aproape de evlavie.
Coran 5:8
Din dreptate face parte să te porți cu oamenii așa cum îți place să se poarte ei cu tine. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
لا يؤمن أحدكم حتّى يحبّ لأخيه ما يحبّ لنفسه
Niciunul dintre voi nu crede până când nu iubește pentru fratele său ceea ce iubește pentru sine.16
3. Obligația sincerității și a respectării făgăduinței. Allah Preaînaltul a spus:
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ ٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ وَكُونُوا۟ مَعَ ٱلصَّـٰدِقِينَ
O, voi cei care credeți! Temeți-vă de Allah și fiți împreună cu cei sinceri!
Coran 9:119
Și:
وَأَوْفُوا۟ بِٱلْعَهْدِ ۖ إِنَّ ٱلْعَهْدَ كَانَ مَسْـُٔولًا
Împliniți făgăduința, căci de făgăduință se va cere socoteală!
Coran 17:34
4. Obligația respectării contractelor. Allah Preaînaltul a spus:
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوٓا۟ أَوْفُوا۟ بِٱلْعُقُودِ
O, voi cei care credeți! Împliniți contractele!
Coran 5:1
Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
البيّعان بالخيار ما لم يتفرّقا، فإن صدقا وبيّنا بورك لهما في بيعهما، وإن كتما وكذبا محقت بركة بيعهما
Vânzătorul și cumpărătorul au drept de opțiune atât timp cât nu s-au despărțit. Dacă spun adevărul și lămuresc lucrurile, vânzarea lor este binecuvântată; dacă ascund și mint, binecuvântarea vânzării lor este ștearsă.17
Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
5. Îndemnul la tot ceea ce aduce iubire și apropiere între musulmani. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
لا تدخلون الجنّة حتّى تؤمنوا، ولا تؤمنوا حتّى تحابّوا. أولا أدلّكم على شىءٍ إذا فعلتموه تحاببتم؟ أفشوا السّلام بينكم
Nu veți intra în Rai până când nu veți crede și nu veți crede până când nu vă veți iubi unii pe alții. Să nu vă arăt un lucru care, dacă îl faceți, vă veți iubi? Răspândiți salutul păcii între voi!18
Relatat de Muslim.
Alături de acestea, Islamul a avertizat împotriva a tot ceea ce se opune acestor țeluri înalte și însușiri alese.
A avertizat împotriva nedreptății. Allah Preaînaltul a spus:
وَٱللَّهُ لَا يُحِبُّ ٱلظَّـٰلِمِينَ
Allah nu-i iubește pe cei nedrepți.
Coran 3:57
Și a spus în hadithul qudsī:
يا عبادي! إنّي حرّمت الظّلم على نفسي، وجعلته بينكم محرّمًا؛ فلا تظّالموا
O, robii Mei! Mi-am oprit Mie Însumi nedreptatea și am făcut-o oprită între voi, așadar nu vă nedreptățiți unii pe alții!19
Relatat de Muslim.
A oprit trădarea. Allah Preaînaltul a spus:
وَلَا تَنقُضُوا۟ ٱلْأَيْمَـٰنَ بَعْدَ تَوْكِيدِهَا وَقَدْ جَعَلْتُمُ ٱللَّهَ عَلَيْكُمْ كَفِيلًا
Nu încălcați jurămintele după întărirea lor, după ce L-ați luat pe Allah chezaș asupra voastră!
Coran 16:91
Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
إذا جمع الله الأوّلين والآخرين يوم القيامة يرفع لكلّ غادرٍ لواءٌ، فقيل: هذه غدرة فلان بن فلانٍ
Când Allah îi va aduna pe cei dintâi și pe cei de pe urmă în Ziua Învierii, pentru fiecare trădător va fi ridicat un steag și se va spune: „Aceasta este trădarea lui cutare, fiul lui cutare.”20
Relatat de al-Bukhārī.
A avertizat împotriva minciunii. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
إيّاكم والكذب، فإنّ الكذب يهدى إلى الفجور، وإنّ الفجور يهدى إلى النّار، وما يزال الرّجل يكذب ويتحرّى الكذب حتّى يكتب عند الله كذّابًا
Feriți-vă de minciună, căci minciuna duce la nelegiuire, iar nelegiuirea duce la Foc! Omul continuă să mintă și să caute minciuna până când este înscris la Allah drept mincinos.21
Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
A oprit tot ceea ce aduce vrăjmășie și dezbinare, spunând:
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ لَا يَسْخَرْ قَوْمٌ مِّن قَوْمٍ عَسَىٰٓ أَن يَكُونُوا۟ خَيْرًا مِّنْهُمْ وَلَا نِسَآءٌ مِّن نِّسَآءٍ عَسَىٰٓ أَن يَكُنَّ خَيْرًا مِّنْهُنَّ ۖ وَلَا تَلْمِزُوٓا۟ أَنفُسَكُمْ وَلَا تَنَابَزُوا۟ بِٱلْأَلْقَـٰبِ ۖ بِئْسَ ٱلِٱسْمُ ٱلْفُسُوقُ بَعْدَ ٱلْإِيمَـٰنِ ۚ وَمَن لَّمْ يَتُبْ فَأُو۟لَـٰٓئِكَ هُمُ ٱلظَّـٰلِمُونَ يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ ٱجْتَنِبُوا۟ كَثِيرًا مِّنَ ٱلظَّنِّ إِنَّ بَعْضَ ٱلظَّنِّ إِثْمٌ ۖ وَلَا تَجَسَّسُوا۟ وَلَا يَغْتَب بَّعْضُكُم بَعْضًا ۚ أَيُحِبُّ أَحَدُكُمْ أَن يَأْكُلَ لَحْمَ أَخِيهِ مَيْتًا فَكَرِهْتُمُوهُ ۚ وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ تَوَّابٌ رَّحِيمٌ
O, voi cei care credeți! Să nu râdă un neam de alt neam, căci aceștia pot fi mai buni decât ei, și nici femeile de alte femei, căci acestea pot fi mai bune decât ele. Nu vă defăimați unii pe alții și nu vă chemați cu porecle jignitoare! Ce nume rău este păcătoșenia după credință! Cei care nu se căiesc, aceia sunt cei nedrepți. O, voi cei care credeți! Feriți-vă de multe bănuieli, căci unele bănuieli sunt păcat! Nu vă iscodiți și nu vă bârfiți unii pe alții! I-ar plăcea vreunuia dintre voi să mănânce carnea fratelui său mort? Ați urî aceasta. Temeți-vă de Allah! Allah este Primitor al căinței, Îndurător.
Coran 49:11 ; 49:12
Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
لا تحاسدوا، ولا تناجشوا، ولا تباغضوا، ولا تدابروا، ولا يبع بعضكم على بيع بعض، وكونوا عباد الله إخوانا، المسلم أخو المسلم، لا يظلمه، ولا يخذله، ولا يحقره. التقوى ها هنا -ويشير إلى صدره ثلاث مرات- بحسب امرئ من الشر أن يحقر أخاه المسلم، كل المسلم على المسلم حرام: دمه، وماله، وعرضه
Nu vă invidiați, nu licitați în chip înșelător, nu vă urâți, nu vă întoarceți spatele și să nu vândă unul dintre voi peste vânzarea altuia! Fiți, o, robi ai lui Allah, frați! Musulmanul este fratele musulmanului: nu-l nedreptățește, nu-l lasă fără sprijin și nu-l disprețuiește. Evlavia este aici — și a arătat spre piept de trei ori. Îi ajunge omului ca rău să-l disprețuiască pe fratele său musulman. Tot ce ține de musulman îi este oprit altui musulman: sângele, averea și onoarea sa.22
Relatat de Muslim.
Această îndrumare socială nobilă aduce atât îndreptarea societății în această lume, cât și îndreptarea religiei și multă răsplată în Viața de Apoi.
5. Cârmuirea statului
Islamul este desăvârșit în politică: a rânduit politica internă și externă în chipul cel mai deplin și mai potrivit intereselor făpturilor. Ibn al-Qayyim, Allah să aibă milă de el, a spus:
ومن له ذوق في الشريعة واطلاع على كمالها وتضمنها لغاية مصالح العباد في المعاش والمعاد ومجيئها بغاية العدل الذي يسع الخلائق، وأنه لا عدل فوق عدلها، ولا مصلحة فوق ما تضمنته من المصالح؛ تبين له أن السياسة العادلة جزء من أجزائها، وفرع من فروعها، وأن من أحاط علما بمقاصدها ووضعها موضعها وحسن فهمه فيها لم يحتج معها إلى سياسة غيرها البتة
Cel care are gustul Legii, îi cunoaște desăvârșirea, știe că ea cuprinde cele mai mari interese ale robilor în viața de aici și în cea de apoi și că a venit cu dreptatea deplină, care îi cuprinde pe toți, că nu există dreptate mai presus de dreptatea ei și nici folos mai presus de foloasele pe care le cuprinde, va înțelege că politica dreaptă este o parte a ei și o ramură dintre ramurile ei. Cel care îi cunoaște țelurile, o așază la locul cuvenit și o înțelege bine nu are nicidecum nevoie, alături de ea, de o altă politică.23
Aici se încheie citatul.
Politica internă se întemeiază pe patru baze:
A. Relația dintre cârmuitor și cei cârmuiți.
B. Păstrarea valorilor morale.
C. Păstrarea siguranței.
D. Îndemnul la bine și oprirea răului.
A. Relația dintre cârmuitor și cei cârmuiți: îndatoririle fiecăruia
Îndatoririle cârmuitorului:
1. Sinceritatea în cârmuire, alegând căile cele mai bune și mai apropiate de împlinirea intereselor celor cârmuiți, în această viață și în Viața de Apoi. Să nu pună în aplicare un lucru atunci când binele cere oprirea lui și nici să nu oprească un lucru atunci când binele cere înfăptuirea lui. Să nu încredințeze responsabilitățile decât celor competenți și să nu numească pe cineva într-o slujbă când altul este mai potrivit pentru ea. Allah Preaînaltul a spus:
إِنَّ ٱللَّهَ يَأْمُرُكُمْ أَن تُؤَدُّوا۟ ٱلْأَمَـٰنَـٰتِ إِلَىٰٓ أَهْلِهَا
Allah vă poruncește să înapoiați lucrurile încredințate celor cărora li se cuvin.
Coran 4:58
Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
ما من أمير يلى أمر المسلمين ثم لا يجهد لهم وينصح إلا لم يدخل معهم الجنة
Niciun cârmuitor care se ocupă de treburile musulmanilor, apoi nu se străduiește pentru ei și nu le este sincer, nu va intra împreună cu ei în Rai.24
Relatat de Muslim. Și a spus:
من استعمل رجلا من عصابة وفي تلك العصابة من هو أرضى لله منه فقد خان الله وخان رسوله وخان المؤمنين
Cine numește un om peste un grup în care se află cineva mai plăcut lui Allah decât el L-a trădat pe Allah, l-a trădat pe Trimisul Său și i-a trădat pe credincioși.25
Relatat de al-Ḥākim, care a spus că lanțul său este autentic.
2. Dreptatea între supuși în aplicarea judecăților lui Allah, fără a favoriza pe nimeni în statornicirea dreptului și a dreptății. Allah Preaînaltul a spus:
إِنَّ ٱللَّهَ يَأْمُرُكُمْ أَن تُؤَدُّوا۟ ٱلْأَمَـٰنَـٰتِ إِلَىٰٓ أَهْلِهَا وَإِذَا حَكَمْتُم بَيْنَ ٱلنَّاسِ أَن تَحْكُمُوا۟ بِٱلْعَدْلِ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ نِعِمَّا يَعِظُكُم بِهِۦٓ ۗ إِنَّ ٱللَّهَ كَانَ سَمِيعًۢا بَصِيرًا
Allah vă poruncește să înapoiați lucrurile încredințate celor cărora li se cuvin și, când judecați între oameni, să judecați cu dreptate. Cât de bun este îndemnul pe care vi-l dă Allah! Allah este Auzitor, Văzător.
Coran 4:58
Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
لو أن فاطمة بنت محمد سرقت لقطعت يدها
Dacă Fāṭimah, fiica lui Muḥammad, ar fura, i-aș tăia mâna.26
Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
Îndatoririle celui cârmuit:
1. Sfatul sincer pentru cârmuitor și îndrumarea lui, prin mijlocul cel mai apropiat de împlinirea scopului, potrivit cuvintelor Profetului, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui:
إن الله يرضى لكم ثلاثا: أن تعبدوه ولا تشركوا به شيئا، وأن تعتصموا بحبل الله جميعا ولا تفرقوا، وأن تناصحوا من ولاه الله أمركم
Allah este mulțumit pentru voi de trei lucruri: să-L adorați fără să-I asociați nimic, să vă țineți cu toții de funia lui Allah și să nu vă dezbinați și să-i sfătuiți cu sinceritate pe cei cărora Allah le-a încredințat treburile voastre.27
Relatat de Muslim.
2. Ascultarea lui în ceea ce nu este neascultare față de Allah, potrivit cuvintelor lui Allah Preaînaltul:
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوٓا۟ أَطِيعُوا۟ ٱللَّهَ وَأَطِيعُوا۟ ٱلرَّسُولَ وَأُو۟لِى ٱلْأَمْرِ مِنكُمْ
O, voi cei care credeți! Ascultați de Allah, ascultați de Trimis și de cei care dețin autoritatea dintre voi!
Coran 4:59
Dacă poruncește o neascultare față de Allah, nu există ascultare și supunere față de o făptură în neascultarea Creatorului. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
السمع والطاعة على المرء المسلم فيما أحب وكره، ما لم يؤمر بمعصية، فإذا أمر بمعصية فلا سمع ولا طاعة
Musulmanul are datoria să asculte și să se supună în ceea ce îi place și în ceea ce îi displace, atât timp cât nu i se poruncește o neascultare. Dacă i se poruncește o neascultare, nu există ascultare și supunere.28
Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
3. Răbdarea nedreptății și asupririi sale, potrivit cuvintelor Profetului, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui:
من رأى من أميره شيئا يكرهه فليصبر؛ فإنه من فارق الجماعة شبرا فمات فميتة جاهلية
Cine vede la cârmuitorul său ceva ce îi displace să rabde, căci acela care se desparte de comunitate cu o palmă și moare astfel are moartea din vremea ignoranței.29
Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
Prin această relație dintre cârmuitor și cei cârmuiți domnește rânduiala, se întăresc temeliile statului și se împlinesc cuvintele Profetului, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui:
خيار أئمتكم الذين تحبونهم ويحبونكم، ويصلون عليكم وتصلون عليهم
Cei mai buni dintre conducătorii voștri sunt cei pe care îi iubiți și care vă iubesc, care se roagă pentru voi și pentru care vă rugați.30
Relatat de Muslim.
B. Valorile morale
Valorile morale sunt sprijinul puternic al dăinuirii, înălțării și măreției unei comunități. Nicio comunitate nu se poate ridica fără morală. De aceea, Islamul a ocrotit aceste valori cu mare grijă și le-a dezvoltat prin toate mijloacele. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a îndemnat la ele, le-a făcut dorite și a vestit că a fost trimis tocmai pentru a desăvârși însușirile alese.31
Alături de acestea, a pus piedici care îi opresc pe oameni să sfărâme sau să distrugă morala, după cum se vede din următoarele exemple:
1. Pedeapsa pentru zinā. Relația sexuală ilicită dărâmă morala, încalcă onoarea și pierde filiațiile. De aceea, Islamul a impus pedepsirea ei prin lapidare până la moarte, dacă făptuitorul are statutul de muḥṣan, și prin o sută de lovituri, împreună cu îndepărtarea din țară timp de un an, dacă nu are acest statut. Allah Preaînaltul a spus:
ٱلزَّانِيَةُ وَٱلزَّانِى فَٱجْلِدُوا۟ كُلَّ وَٰحِدٍ مِّنْهُمَا مِا۟ئَةَ جَلْدَةٍ ۖ وَلَا تَأْخُذْكُم بِهِمَا رَأْفَةٌ فِى دِينِ ٱللَّهِ إِن كُنتُمْ تُؤْمِنُونَ بِٱللَّهِ وَٱلْيَوْمِ ٱلْـَٔاخِرِ
Femeii și bărbatului care săvârșesc zinā dați-le fiecăruia câte o sută de lovituri! Să nu vă cuprindă mila față de ei în religia lui Allah, dacă voi credeți în Allah și în Ziua de Apoi!
Coran 24:2
Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
البكر بالبكر جلد مئة ونفى سنة
Pentru cel necăsătorit cu cea necăsătorită: o sută de lovituri și îndepărtare timp de un an.32
Relatat de Muslim. ʿUmar ibn al-Khaṭṭāb, Allah să fie mulțumit de el, a spus:
إن الرجم في كتاب الله حق على من زنى إذا أحصن من الرجال والنساء إذا قامت البينة أو كان الحبل أو الاعتراف
Lapidarea, în Cartea lui Allah, este un drept asupra celui care săvârșește zinā, având statutul de muḥṣan, dintre bărbați și femei, atunci când este stabilită dovada, există sarcină ori mărturisire.33
Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
2. Pedeapsa pentru sodomie. Sodomia este o faptă rușinoasă respingătoare și o mare nenorocire, care nimicește bărbăția, strică societatea, frânge tăria sufletească și strică religia și viața lumească. De aceea, pedeapsa ei este execuția în orice situație: sunt executați atât cel care îndeplinește actul, cât și cel asupra căruia este îndeplinit. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a spus:
من وجدتموه يعمل عمل قوم لوط فاقتلوا الفاعل والمفعول به
Dacă îi găsiți pe unii săvârșind fapta neamului lui Lūṭ, executați-l atât pe cel care îndeplinește actul, cât și pe cel asupra căruia este îndeplinit.34
Relatat de autorii Sunan și declarat autentic de Ibn Ḥibbān și alții; este potrivit condițiilor lui al-Bukhārī. Ibn al-Qayyim a transmis de la majoritatea comunității opinia execuției amândurora.35 Shaykh al-Islām Ibn Taymiyyah a transmis în al-Siyāsah al-sharʿiyyah acordul Companionilor asupra executării celor doi: ei nu s-au deosebit în această privință, ci numai asupra felului execuției.36
3. Pedeapsa pentru băutura îmbătătoare. Khamr este orice lucru care îmbată. Din pricina vătămării aduse minții, trupului, religiei și societății și pentru că este o cauză a unor crime cumplite, Islamul i-a rânduit o pedeapsă care descurajează, statornicită prin Sunnah Trimisului lui Allah, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, și prin consensul musulmanilor. Anas ibn Mālik, Allah să fie mulțumit de el, a relatat:
أن النبي صلى الله عليه وسلم أتى برجل شرب الخمر فجلده بجريدتين نحو أربعين. قال: وفعله أبو بكر، فلما كان عمر استشار الناس فقال عبدالرحمن بن عوف: أخف الحدود ثمانين، فأمر به عمر.
La Profet, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a fost adus un om care băuse khamr, iar el l-a lovit cu două ramuri de palmier, de aproximativ patruzeci de ori. El a spus: Abū Bakr a făcut la fel. Când a venit vremea lui ʿUmar, el i-a consultat pe oameni, iar ʿAbd al-Raḥmān ibn ʿAwf a spus: „Cea mai ușoară dintre pedepsele fixe este de optzeci de lovituri.”37 Atunci ʿUmar a poruncit aceasta.38
Relatat de Muslim.
Aceste pedepse au condiții de aplicare: nu se aplică decât celui care poate răspunde pentru faptă, adică persoanei ajunse la maturitate și cu mintea întreagă. În cazul copilului și al celui lipsit de discernământ, se folosesc mijloace potrivite prin care să fie împiedicate aceste fapte.
C. Păstrarea siguranței
Întrucât siguranța este temelia stabilității prin care omul se poate dedica îndatoririlor sale religioase și lumești, Islamul i-a acordat atenție în privința vieții, averii și onoarei și a pus bazele care o asigură:
1. În privința vieții, Islamul a statornicit talionul pentru omor și pentru vătămările mai mici decât omorul. Allah Preaînaltul a spus despre omor:
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ كُتِبَ عَلَيْكُمُ ٱلْقِصَاصُ فِى ٱلْقَتْلَى
O, voi cei care credeți! V-a fost prescris talionul pentru cei uciși.
Coran 2:178
Și despre ceea ce este mai puțin decât omorul:
وَٱلْعَيْنَ بِٱلْعَيْنِ وَٱلْأَنفَ بِٱلْأَنفِ وَٱلْأُذُنَ بِٱلْأُذُنِ وَٱلسِّنَّ بِٱلسِّنِّ وَٱلْجُرُوحَ قِصَاصٌ
Ochi pentru ochi, nas pentru nas, ureche pentru ureche, dinte pentru dinte și talion pentru răni.
Coran 5:45
Statornicirea talionului este cea mai mare piedică în calea vătămării. Allah Preaînaltul a spus:
وَلَكُمْ فِى ٱلْقِصَاصِ حَيَوٰةٌ يَـٰٓأُو۟لِى ٱلْأَلْبَـٰبِ لَعَلَّكُمْ تَتَّقُونَ
În talion aveți viață, o, voi cei înzestrați cu minte, poate că vă veți teme!
Coran 2:179
Făptuitorul, atunci când știe că va fi supus talionului, nu se mai încumetă să săvârșească fapta. De aceea s-au înmulțit vătămările în țările în care talionul nu este aplicat.
2. În privința averii, Islamul a impus tăierea mâinii hoțului ca pedeapsă care să descurajeze. Allah Preaînaltul a spus:
وَٱلسَّارِقُ وَٱلسَّارِقَةُ فَٱقْطَعُوٓا۟ أَيْدِيَهُمَا جَزَآءًۢ بِمَا كَسَبَا نَكَـٰلًا مِّنَ ٱللَّهِ ۗ وَٱللَّهُ عَزِيزٌ حَكِيمٌ
Hoțului și hoaței tăiați-le mâinile, ca răsplată pentru ceea ce au dobândit și ca pedeapsă de la Allah! Allah este Atotputernic, Înțelept.
Coran 5:38
Această pedeapsă este o piedică puternică în calea furtului.
3. În privința onoarei, Islamul a impus optzeci de lovituri celui care acuză de zinā un bărbat cast ori o femeie castă. Allah Preaînaltul a spus:
وَٱلَّذِينَ يَرْمُونَ ٱلْمُحْصَنَـٰتِ ثُمَّ لَمْ يَأْتُوا۟ بِأَرْبَعَةِ شُهَدَآءَ فَٱجْلِدُوهُمْ ثَمَـٰنِينَ جَلْدَةً
Celor care le acuză pe femeile caste, apoi nu aduc patru martori, dați-le optzeci de lovituri!
Coran 24:4
Aplicarea talionului și a pedepselor fixe este un mijloc puternic prin care oamenii sunt în siguranță în privința vieții, averii și onoarei lor.
D. Îndemnul la bine și oprirea răului
Aceasta este o temelie puternică a politicii interne. Binele este ceea ce Legea a recunoscut și a încuviințat, iar răul este ceea ce Legea a dezaprobat și a oprit. Această temelie este cel mai mare sprijin al acelei politici și cuprinde bazele anterioare și altele. Prin ea, această comunitate a fost preferată celorlalți oameni. Allah Preaînaltul a spus:
كُنتُمْ خَيْرَ أُمَّةٍ أُخْرِجَتْ لِلنَّاسِ تَأْمُرُونَ بِٱلْمَعْرُوفِ وَتَنْهَوْنَ عَنِ ٱلْمُنكَرِ وَتُؤْمِنُونَ بِٱللَّهِ
Voi sunteți cea mai bună comunitate adusă în folosul oamenilor: îndemnați la bine, opriți răul și credeți în Allah.
Coran 3:110
Prin ea se unește comunitatea și se îndreaptă treburile ei religioase și lumești. În lipsa ei se instalează dezordinea în gândire, credință și fapte, iar oamenii se împart în secte în religia lor, fiecare grup bucurându-se de ceea ce are. Allah Preaînaltul a spus:
وَلْتَكُن مِّنكُمْ أُمَّةٌ يَدْعُونَ إِلَى ٱلْخَيْرِ وَيَأْمُرُونَ بِٱلْمَعْرُوفِ وَيَنْهَوْنَ عَنِ ٱلْمُنكَرِ ۚ وَأُو۟لَـٰٓئِكَ هُمُ ٱلْمُفْلِحُونَ وَلَا تَكُونُوا۟ كَٱلَّذِينَ تَفَرَّقُوا۟ وَٱخْتَلَفُوا۟ مِنۢ بَعْدِ مَا جَآءَهُمُ ٱلْبَيِّنَـٰتُ ۚ وَأُو۟لَـٰٓئِكَ لَهُمْ عَذَابٌ عَظِيمٌ
Să fie dintre voi o comunitate care cheamă la bine, îndeamnă la ceea ce este drept și oprește răul! Aceștia sunt cei care izbândesc. Nu fiți ca aceia care s-au dezbinat și s-au certat după ce le-au venit dovezile limpezi! Aceia vor avea o pedeapsă cumplită.
Coran 3:104 ; 3:105
Politica externă
Cât despre politica externă, adică relația dintre musulmani și necredincioși, Islamul a împărțit-o în trei categorii:
Prima categorie: necredincioșii aflați în război
Este obligatorie lupta împotriva lor până când Islamul are întâietate, astfel încât nimeni să nu-i împiedice chemarea și să nu se ridice împotriva ei. Allah Preaînaltul a spus:
وَقَـٰتِلُوهُمْ حَتَّىٰ لَا تَكُونَ فِتْنَةٌ وَيَكُونَ ٱلدِّينُ كُلُّهُۥ لِلَّهِ
Luptați împotriva lor până când nu va mai fi ispitire, iar religia va fi în întregime a lui Allah!
Coran 8:39
În timpul luptei, ne purtăm cu ei potrivit cuvintelor lui Allah Preaînaltul:
فَإِذَا لَقِيتُمُ ٱلَّذِينَ كَفَرُوا۟ فَضَرْبَ ٱلرِّقَابِ حَتَّىٰٓ إِذَآ أَثْخَنتُمُوهُمْ فَشُدُّوا۟ ٱلْوَثَاقَ فَإِمَّا مَنًّۢا بَعْدُ وَإِمَّا فِدَآءً حَتَّىٰ تَضَعَ ٱلْحَرْبُ أَوْزَارَهَا
Când îi întâlniți pe cei care nu cred, loviți-le grumajii; când i-ați înfrânt, legați-i strâns! Apoi fie eliberare prin bunăvoință, fie răscumpărare, până când războiul își va lăsa poverile.
Coran 47:4
Ne este îngăduit să-i executăm după luarea în captivitate dacă în aceasta se află un interes, fiindcă Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, i-a executat pe al-Naḍr ibn al-Ḥārith și pe ʿUqbah ibn Abī Muʿayṭ după Badr, în vreme ce erau ținuți captivi.39
Înțelepciunea luptei împotriva lor este înălțarea Cuvântului lui Allah pe pământul Său și mila față de acești necredincioși, prin supunerea lor religiei Islamului ori intrarea lor în ea.
A doua categorie: necredincioșii cu care există un tratat
Este obligatorie respectarea tratatului încheiat cu ei atât timp cât rămân statornici în el, nu ne lipsesc de nimic din cele convenite și nu sprijină pe nimeni împotriva noastră. Allah Preaînaltul a spus:
إِلَّا ٱلَّذِينَ عَـٰهَدتُّم مِّنَ ٱلْمُشْرِكِينَ ثُمَّ لَمْ يَنقُصُوكُمْ شَيْـًٔا وَلَمْ يُظَـٰهِرُوا۟ عَلَيْكُمْ أَحَدًا فَأَتِمُّوٓا۟ إِلَيْهِمْ عَهْدَهُمْ إِلَىٰ مُدَّتِهِمْ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ يُحِبُّ ٱلْمُتَّقِينَ
În afară de politeiștii cu care ați încheiat un tratat, apoi nu v-au lipsit de nimic și nu au sprijinit pe nimeni împotriva voastră. Împliniți față de ei tratatul până la termenul lor! Allah îi iubește pe cei evlavioși.
Coran 9:4
Dacă există teama că vor încălca tratatul, trebuie să li se aducă la cunoștință anularea lui. Nu este îngăduită anularea înainte de a-i înștiința, fiindcă aceasta ar fi trădare. Allah Preaînaltul a spus:
وَإِمَّا تَخَافَنَّ مِن قَوْمٍ خِيَانَةً فَٱنۢبِذْ إِلَيْهِمْ عَلَىٰ سَوَآءٍ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ لَا يُحِبُّ ٱلْخَآئِنِينَ
Dacă te temi de trădare din partea unui neam, înapoiază-i tratatul astfel încât să fiți deopotrivă în cunoașterea anulării lui! Allah nu-i iubește pe trădători.
Coran 8:58
Dacă încalcă tratatul, lupta împotriva lor devine obligatorie. Allah Preaînaltul a spus:
وَإِن نَّكَثُوٓا۟ أَيْمَـٰنَهُم مِّنۢ بَعْدِ عَهْدِهِمْ وَطَعَنُوا۟ فِى دِينِكُمْ فَقَـٰتِلُوٓا۟ أَئِمَّةَ ٱلْكُفْرِ ۙ إِنَّهُمْ لَآ أَيْمَـٰنَ لَهُمْ لَعَلَّهُمْ يَنتَهُونَ
Dacă își încalcă jurămintele după tratatul lor și vă atacă religia, luptați împotriva căpeteniilor necredinței, căci ei nu respectă jurămintele, poate că se vor opri!
Coran 9:12
Înțelepciunea încheierii tratatului este că nevoia poate cere aceasta, din pricina numărului mic ori a slăbiciunii musulmanilor sau pentru a aștepta sporirea numărului ori întăriri.
A treia categorie: oamenii aflați sub legământul ocrotirii
Aceștia sunt cei care au plătit jizyah pentru șederea lor pe teritoriul Islamului și pentru ocrotirea lor. Trebuie să împlinim față de ei cele pe care le-am convenit, atât timp cât nu încalcă înțelegerea. Allah Preaînaltul a spus:
قَـٰتِلُوا۟ ٱلَّذِينَ لَا يُؤْمِنُونَ بِٱللَّهِ وَلَا بِٱلْيَوْمِ ٱلْـَٔاخِرِ وَلَا يُحَرِّمُونَ مَا حَرَّمَ ٱللَّهُ وَرَسُولُهُۥ وَلَا يَدِينُونَ دِينَ ٱلْحَقِّ مِنَ ٱلَّذِينَ أُوتُوا۟ ٱلْكِتَـٰبَ حَتَّىٰ يُعْطُوا۟ ٱلْجِزْيَةَ عَن يَدٍ وَهُمْ صَـٰغِرُونَ
Luptați împotriva celor dintre oamenii Cărții care nu cred în Allah și în Ziua de Apoi, nu opresc ceea ce au oprit Allah și Trimisul Său și nu urmează religia adevărului, până când plătesc jizyah cu mâna lor, fiind supuși!
Coran 9:29
În hadithul lui Buraydah, Allah să fie mulțumit de el, Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, le spunea cârmuitorilor pe care îi trimitea în fruntea unui detașament sau a unei oștiri:
إذا لقيت عدوك من المشركين فادعهم إلى ثلاث خصال فأيتها أجابوك إليها فاقبل منهم، وكف عنهم: ادعهم إلى الإسلام، فإن أجابوك فاقبل منهم وكف عنهم، فإن هم أبوا فادعهم إلى إعطاء الجزية، فإن أجابوا فاقبل منهم وكف عنهم، فإن هم أبوا فاستعن بالله وقاتلهم
Când îți întâlnești dușmanii dintre politeiști, cheamă-i la trei lucruri. Pe oricare ți-l primesc, primește-l de la ei și oprește-te de la a-i ataca. Cheamă-i la Islam; dacă primesc, primește aceasta și oprește-te de la a-i ataca. Dacă refuză, cheamă-i să dea jizyah; dacă primesc, primește aceasta și oprește-te de la a-i ataca. Dacă refuză, cere-I ajutor lui Allah și luptă împotriva lor!40
Redat pe scurt din Muslim și Abū Dāwūd.
Legământul ocrotirii are condiții și judecăți despre care au vorbit juriștii; nu vom lungi aici expunerea lor.
6. Demnitatea musulmanului prin religia sa
Din cele arătate despre marile însușiri ale Islamului reiese că musulmanul trebuie să fie demn prin religia sa, mândru de ea, s-o păstreze și s-o apere:
1. Allah a vestit că puterea și cinstea le aparțin credincioșilor și le-a oprit să slăbească ori să se înjosească, de vreme ce ei sunt cei de deasupra. Allah Preaînaltul a spus:
وَلِلَّهِ ٱلْعِزَّةُ وَلِرَسُولِهِۦ وَلِلْمُؤْمِنِينَ
Lui Allah Îi aparține puterea și cinstea, și Trimisului Său și credincioșilor.
Coran 63:8
Și:
وَلَا تَهِنُوا۟ وَلَا تَحْزَنُوا۟ وَأَنتُمُ ٱلْأَعْلَوْنَ إِن كُنتُم مُّؤْمِنِينَ
Nu slăbiți și nu vă întristați, căci voi sunteți cei de deasupra, dacă sunteți credincioși!
Coran 3:139
2. Profetul, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui, a avertizat împotriva asemănării cu nemusulmanii, spunând:
من تشبه بقوم فهو منهم
Cine se aseamănă cu un neam face parte dintre ei.41
Aceasta înseamnă că musulmanul trebuie să aibă o identitate proprie, de sine stătătoare, prin care să se deosebească de necredincioșii nedrepți, și să nu rămână în urmă urmându-i pe alții, ci să fie urmat, nu următor.
3. Religia Islamului este cea pe care Allah a desăvârșit-o și a ales-o pentru robii Săi până în Ziua Învierii. Allah Preaînaltul a spus:
ٱلْيَوْمَ أَكْمَلْتُ لَكُمْ دِينَكُمْ وَأَتْمَمْتُ عَلَيْكُمْ نِعْمَتِى وَرَضِيتُ لَكُمُ ٱلْإِسْلَـٰمَ دِينًا
Astăzi v-am desăvârșit religia, am împlinit binefacerea Mea asupra voastră și am ales pentru voi Islamul ca religie.
Coran 5:3
4. Ea veghează asupra tuturor religiilor, le judecă și cuprinde toate desăvârșirile aflate în ele. Allah Preaînaltul a spus:
وَأَنزَلْنَآ إِلَيْكَ ٱلْكِتَـٰبَ بِٱلْحَقِّ مُصَدِّقًا لِّمَا بَيْنَ يَدَيْهِ مِنَ ٱلْكِتَـٰبِ وَمُهَيْمِنًا عَلَيْهِ
Ți-am pogorât Cartea cu adevărul, întărind ceea ce se află înaintea ei din Carte și veghind asupra ei.
Coran 5:48
5. Ținerea de ea aduce fericirea în această lume și în Viața de Apoi. Allah Preaînaltul a spus:
مَنْ عَمِلَ صَـٰلِحًا مِّن ذَكَرٍ أَوْ أُنثَىٰ وَهُوَ مُؤْمِنٌ فَلَنُحْيِيَنَّهُۥ حَيَوٰةً طَيِّبَةً ۖ وَلَنَجْزِيَنَّهُمْ أَجْرَهُم بِأَحْسَنِ مَا كَانُوا۟ يَعْمَلُونَ
Oricui săvârșește binele, bărbat ori femeie, fiind credincios, îi vom da o viață bună și îi vom răsplăti potrivit celor mai bune fapte pe care le făcea.
Coran 16:97
Lauda Îi aparține lui Allah, Domnul lumilor. Allah să reverse binecuvântări asupra Profetului nostru Muḥammad, asupra familiei și tuturor Companionilor săi.
Muḥammad al-Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Notele originale
Abū Dāwūd, Cartea vânzărilor, capitolul despre asociere, nr. 3383.
Al-Bukhārī, Cartea vânzărilor, capitolul despre câștigul omului și munca mâinilor sale, nr. 2072.
Al-Bukhārī, Cartea cultivării pământului și a arendei, capitolul despre virtutea culturilor și a pomilor din care se mănâncă, nr. 2320; Muslim, Cartea irigării, capitolul despre virtutea sădirii și a semănatului, nr. 1552.
Al-Bukhārī, Cartea zakātului, capitolul despre cuvintele lui Allah: ﴿لَا يَسْـَٔلُونَ ٱلنَّاسَ إِلْحَافًا﴾ — „Nu le cer oamenilor cu stăruință” (Coran 2:273), nr. 1477.
Al-Bukhārī, Cartea credinței, capitolul „Rugile voastre sunt credința voastră”, potrivit cuvintelor Celui Atotputernic și Măreț: ﴿قُلْ مَا يَعْبَؤُا۟ بِكُمْ رَبِّى لَوْلَا دُعَآؤُكُمْ﴾ — „Spune: Domnul meu nu v-ar lua în seamă dacă nu ar fi rugile voastre” (Coran 25:77); Muslim, Cartea credinței, capitolul despre stâlpii Islamului și marile sale temelii, nr. 16 și21.
Al-Bukhārī, Cartea postului, capitolul despre dreptul trupului în timpul postului, nr. 1975; Muslim, Cartea postului, capitolul despre oprirea postului neîntrerupt pentru cel căruia îi dăunează, nr. 1159.
Al-Bukhārī, Cartea bolnavilor, capitolul despre obligația vizitării bolnavului, nr. 5649.
Al-Bukhārī, Cartea tawḥīdului, capitolul despre cuvintele lui Allah: ﴿تَعْرُجُ ٱلْمَلَـٰٓئِكَةُ وَٱلرُّوحُ إِلَيْهِ﴾ — „Îngerii și Duhul urcă la El” (Coran 70:4), nr. 7430; Muslim, Cartea zakātului, capitolul despre primirea milosteniei din câștig bun și creșterea ei, nr. 1014.
Al-Bukhārī, Cartea credinței, capitolul despre faptele săvârșite cu intenție și nădejdea răsplății și despre faptul că fiecăruia îi revine ceea ce a intenționat, nr. 56; Muslim, Cartea testamentului, capitolul despre lăsarea unei treimi prin testament, nr. 1628.
Al-Bukhārī, Cartea mărturiilor, capitolul despre mărturia mincinoasă, nr. 2654; Muslim, Cartea credinței, capitolul despre păcatele mari și cele mai mari dintre ele, nr. 87.
Al-Bukhārī, Cartea bunelor maniere, capitolul despre cinstirea oaspetelui și slujirea lui personală, nr. 6138.
Aḥmad (1/190, nr. 1651).
Al-Bukhārī, Cartea credinței, capitolul despre faptul că din credință face parte să iubești pentru fratele tău ceea ce iubești pentru tine, nr. 13; Muslim, Cartea credinței, capitolul care arată că între însușirile credinței se află iubirea pentru fratele musulman a binelui pe care îl iubești pentru tine, nr. 45.
Al-Bukhārī, Cartea vânzărilor, capitolul despre vânzătorul și cumpărătorul care lămuresc lucrurile, nu le ascund și sunt sinceri; Muslim, Cartea vânzărilor, capitolul despre adevăr și lămurire în vânzare, nr. 1532.
Muslim, Cartea credinței, capitolul care arată că numai credincioșii intră în Rai, că iubirea credincioșilor face parte din credință și că răspândirea salutului păcii este o cauză a ei, nr. 54.
Muslim, Cartea bunătății, a legăturilor de rudenie și a bunelor maniere, capitolul despre oprirea nedreptății, nr. 2577.
Al-Bukhārī, Cartea bunelor maniere, capitolul despre chemarea oamenilor după numele părinților lor, nr. 6177; Muslim, Cartea jihadului și a expedițiilor, capitolul despre oprirea trădării, nr. 1735. Formularea îi aparține lui Muslim.
Al-Bukhārī, Cartea bunelor maniere, capitolul despre cuvintele lui Allah: ﴿يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ ٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ وَكُونُوا۟ مَعَ ٱلصَّـٰدِقِينَ﴾ — „O, voi cei care credeți! Temeți-vă de Allah și fiți împreună cu cei sinceri!” (Coran 9:119), nr. 6094; Muslim, Cartea bunătății și a legăturilor de rudenie, capitolul despre urâțenia minciunii, frumusețea sincerității și virtutea ei, nr. 2607.
Muslim, Cartea bunelor maniere, capitolul despre interdicția nedreptățirii musulmanului, a lăsării lui fără sprijin, a disprețuirii lui și despre inviolabilitatea sângelui, onoarei și averii sale, nr. 2564.
A se vedea introducerea lucrării al-Ṭuruq al-ḥukmiyyah fī al-siyāsah al-sharʿiyyah, de Ibn Qayyim al-Jawziyyah, p. 2.
Muslim, Cartea credinței, capitolul despre faptul că un cârmuitor care îi înșală pe supușii săi merită Focul, nr. 142.
Al-Ḥākim (4/104, nr. 7023), care a spus că lanțul relatării este autentic.
Al-Bukhārī, Cartea relatărilor despre profeți, capitolul despre hadithul peșterii, nr. 3475; Muslim, Cartea pedepselor fixe, capitolul despre tăierea mâinii hoțului de neam ales și a celorlalți, nr. 1688.
Muslim, Cartea judecăților, capitolul despre oprirea întrebărilor multe fără nevoie, nr. 1715.
Al-Bukhārī, Cartea judecăților, capitolul despre ascultarea și supunerea față de imam atât timp cât nu este neascultare, nr. 7144; Muslim, Cartea cârmuirii, capitolul despre obligația ascultării conducătorilor în ceea ce nu este neascultare, nr. 1839.
Al-Bukhārī, Cartea tulburărilor, capitolul despre cuvintele Profetului, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui: «سترون بعدي أمورا تنكرونها» — „Veți vedea după mine lucruri pe care le veți dezaproba”, nr. 7054; Muslim, Cartea cârmuirii, capitolul despre obligația rămânerii alături de comunitatea musulmanilor la apariția tulburărilor, nr. 1849.
Muslim, Cartea cârmuirii, capitolul despre cei mai buni și cei mai răi conducători, nr. 1855.
Al-Bayhaqī (10/191, nr. 20571) și al-Ḥākim (2/670, nr. 4221), care a spus că este autentic potrivit condițiilor lui Muslim. Formularea îi aparține lui al-Bayhaqī.
Muslim, Cartea pedepselor fixe, capitolul despre pedeapsa pentru zinā, nr. 1690.
Al-Bukhārī, Cartea celor care poartă război dintre necredincioși și apostați, capitolul despre lapidarea femeii însărcinate prin zinā, dacă are statutul de muḥṣan, nr. 6830; Muslim, Cartea pedepselor fixe, capitolul despre lapidarea persoanei care a fost căsătorită și săvârșește zinā, nr. 1691.
Abū Dāwūd, Cartea pedepselor fixe, capitolul despre cel care săvârșește fapta neamului lui Lūṭ, nr. 4462; al-Tirmidhī, Cartea pedepselor fixe, capitolul despre pedeapsa pentru sodomie, nr. 1456; Ibn Mājah, Cartea pedepselor fixe, capitolul despre cel care săvârșește fapta neamului lui Lūṭ, nr. 2561. Ibn Ḥibbān și alții l-au declarat autentic; este potrivit condițiilor lui al-Bukhārī. Al-Ḥākim (4/395, nr. 8047) a spus că lanțul relatării este autentic.
Al-Jawāb al-kāfī, p. 120; Zād al-maʿād (5/36).
Al-Siyāsah al-sharʿiyyah, p. 133; Majmūʿ al-fatāwā (11/543).
Cuvântul «ثمانين» (optzeci) apare cu yāʾ și este la acuzativ, dependent de un verb subînțeles, așa cum precizează cealaltă relatare. Al-Nawawī.
Muslim, Cartea pedepselor fixe, capitolul despre pedeapsa pentru khamr, nr. 1706.
Al-Bayhaqī, al-Sunan (9/64) și Maʿrifat al-sunan wa-l-āthār (6/552); al-Ṭabarānī, al-Awsaṭ, după Majmaʿ al-zawāʾid (6/93); Ibn Abī Shaybah, al-Muṣannaf (14/372, nr. 18529); Abū Dāwūd, al-Marāsīl, nr. 337.
Muslim, Cartea jihadului și a expedițiilor, capitolul despre numirea comandanților de către imam pentru expediții și îndemnurile sale privind conduita în luptă și altele, nr. 1731; Abū Dāwūd, Cartea jihadului, capitolul despre chemarea politeiștilor, nr. 2612.
Aḥmad, al-Musnad, nr. 5634; Abū Dāwūd, Cartea îmbrăcămintei, capitolul despre purtarea hainelor pentru faimă, nr. 4031.