Pregătirea celui care cheamă la Allah

**Prima provizie:** cel care cheamă la Allah trebuie să cunoască lucrul la care îi cheamă pe oameni, printr-o cunoaștere corectă, întemeiată pe Cartea lui Allah și pe Sunna Trimisului Său ﷺ. Orice cunoaștere primită din alte surse trebuie mai întâi confruntată cu ele. După această confruntare, ea fie corespunde, fie le contrazice. Dacă le corespunde, este primită; dacă le contrazice, cuvintele trebuie respinse, oricine le-ar fi rostit. De la Ibn ʿAbbās, Allah să fie mulțumit de amândoi, s-a transmis în mod autentic că a spus: „Aproape că vor coborî peste voi pietre din cer! Eu spun: «Trimisul lui Allah a spus», iar voi spuneți: «Abū Bakr și ʿUmar au spus»!” Dacă așa stau lucrurile cu spusele lui Abū Bakr și ʿUmar, puse în opoziție cu spusele Trimisului lui Allah ﷺ, ce să mai spunem despre cuvintele celor mai prejos decât ei în cunoaștere, evlavie, calitatea de însoțitor al Profetului și rang de calif? Cu atât mai mult trebuie respinse cuvintele acestora dacă ele contrazic Cartea lui Allah și Sunna Trimisului Său ﷺ. Allah, Cel Atotputernic și Măreț, a spus:

Să se păzească aceia care se împotrivesc poruncii lui, ca nu cumva să-i lovească o încercare ori să-i lovească o pedeapsă dureroasă!

Imamul Aḥmad, Allah să aibă milă de el, a spus: „Știi ce este încercarea? Încercarea este asocierea de parteneri lui Allah. Poate că, dacă respinge o parte din spusele lui, în inima sa va pătrunde o abatere și astfel va pieri.”

Prima provizie cu care trebuie să se pregătească acela care cheamă la Allah, Cel Atotputernic și Măreț, este, așadar, cunoașterea luată din Cartea lui Allah Preaînaltul și din Sunna autentică și acceptată a Trimisului Său ﷺ. Chemarea fără cunoaștere este o chemare întemeiată pe neștiință, iar răul ei întrece folosul. Un asemenea om s-a așezat în postura de îndrumător și călăuzitor; dacă este neștiutor, el se află în rătăcire și îi rătăcește și pe alții — Allah să ne ferească! Neștiința lui este una însoțită de convingerea greșită că știe, iar aceasta este mai gravă decât simpla neștiință. Cel care știe că nu cunoaște se oprește și nu vorbește, iar neștiința lui poate fi înlăturată prin învățare. Marea problemă este însă cel care nu știe și se crede cunoscător: acesta nu va tăcea, ci va vorbi chiar fără cunoaștere, distrugând mai mult decât luminează.

Fraților, chemarea la Allah fără cunoaștere contrazice calea Profetului ﷺ și a celor care îl urmează. Priviți cuvintele lui Allah Preaînaltul, prin care îi poruncește Profetului Său Muḥammad ﷺ:

Spune: „Aceasta este calea mea! Eu chem la Allah în deplină cunoaștere, eu și cei care mă urmează. Mărire lui Allah! Iar eu nu sunt dintre cei care Îi asociază parteneri.”

El a spus:

Eu chem la Allah în deplină cunoaștere, eu și cei care mă urmează.

Aceasta înseamnă că oricine îl urmează ﷺ trebuie neapărat să cheme la Allah în deplină cunoaștere, nu în neștiință.

Tu, cel care chemi la Allah, cugetă la cuvintele lui Allah Preaînaltul:

În deplină cunoaștere.

Această cunoaștere limpede privește trei lucruri:

**În primul rând:** să cunoască limpede ceea ce îi îndeamnă pe oameni să facă, adică să știe hotărârea religioasă privind lucrul la care îi cheamă. El ar putea îndemna la ceva socotind că este obligatoriu, deși Legea lui Allah nu îl face obligatoriu, și astfel i-ar obliga pe robii lui Allah la ceva la care Allah nu i-a obligat. Sau i-ar putea chema să lase un lucru pe care îl socotește interzis, deși religia lui Allah nu îl interzice, și astfel le-ar interzice robilor lui Allah ceea ce Allah le-a îngăduit.

**În al doilea rând:** să cunoască starea celui pe care îl cheamă. De aceea, când Profetul ﷺ l-a trimis pe Muʿādh în Yemen, i-a spus: „Vei merge la un popor dintre oamenii Scripturii”, pentru ca el să le cunoască starea și să se pregătească pentru ei. Trebuie să știi care este nivelul de cunoaștere al celui căruia te adresezi și cât de priceput este la dezbatere, ca să fii pregătit să discuți și să aduci argumente. Dacă intri într-o dezbatere cu un asemenea om, iar el te învinge prin puterea argumentării sale, adevărul poate suferi o lovitură grea, iar tu să fii cauza ei.

Să nu crezi că susținătorul neadevărului va eșua în orice împrejurare. Trimisul ﷺ a spus: „Voi vă aduceți neînțelegerile înaintea mea. Poate că unii dintre voi își susțin pricina mai iscusit decât alții, iar eu hotărăsc în favoarea lor după ceea ce aud.” Aceasta arată că una dintre părți, chiar dacă nu are dreptate, își poate susține pricina mai iscusit decât cealaltă, iar hotărârea se dă potrivit celor spuse de ea. Așadar, trebuie să cunoști starea celui pe care îl chemi.

**În al treilea rând:** să cunoască limpede felul în care trebuie făcută chemarea. Allah, Preamăritul și Preaînaltul, spune:

Cheamă la calea Domnului tău cu înțelepciune și cu bună îndemnare și discută cu ei în felul cel mai bun!

Unii oameni, când văd o faptă condamnabilă, se năpustesc asupra ei fără să se gândească la urmări, atât pentru ei înșiși, cât și pentru ceilalți care cheamă la adevăr. De aceea, înainte să acționeze, cel care cheamă la Allah trebuie să privească și să cântărească rezultatele. Poate că, în acel moment, ceea ce face îi potolește ardoarea, însă aceeași faptă va stinge în viitor ardoarea lui și a altora, poate chiar în viitorul apropiat. De aceea, îi îndemn pe frații mei care cheamă la Allah să folosească înțelepciunea și să fie cumpătați. Chiar dacă lucrul întârzie puțin, urmarea va fi bună, cu voia lui Allah Preaînaltul.

Această cerință — ca acela care cheamă să se pregătească prin cunoaștere corectă, întemeiată pe Cartea lui Allah și pe Sunna Trimisului Său ﷺ — este arătată de textele religioase, dar și de judecata limpede, neîntunecată de îndoieli sau de pofte. Cum să chemi la Allah, Cel Atotputernic și Măreț, dacă nu cunoști calea care duce la El și nu cunoști Legea Sa? Cum ai putea fi, în mod corect, un chemător? Dacă omul nu are cunoaștere, se cuvine să învețe mai întâi, apoi să cheme.

Cineva ar putea spune: nu contrazic aceste cuvinte spusele Profetului ﷺ: „Transmiteți de la mine chiar și un singur verset”?

Răspunsul este: nu, deoarece Trimisul ﷺ spune: „Transmiteți de la mine.” Așadar, ceea ce transmitem trebuie neapărat să provină de la Trimisul lui Allah ﷺ. Tocmai aceasta susținem.

Când spunem că acela care cheamă are nevoie de cunoaștere, nu spunem că trebuie să ajungă foarte departe în toate științele. Spunem doar că trebuie să cheme numai la ceea ce cunoaște și să nu vorbească despre ceea ce nu cunoaște.