Text integral · Pasaje · 19
Cererea rugăciunii de la Profet după moartea sa
Înțelesul cuvintelor Preaînaltului
وَلَوْ أَنَّهُمْ إِذ ظَّلَمُوٓا۟ أَنفُسَهُمْ جَآءُوكَ
„Dacă, după ce au fost nedrepți cu ei înșiși, ar fi venit la tine...”
Coran 4:64 · Fragment coranic
Și versetul continuă.
Cât despre cuvintele lui Allah, Cel Atotputernic și Măreț:
وَلَوْ أَنَّهُمْ إِذ ظَّلَمُوٓا۟ أَنفُسَهُمْ جَآءُوكَ فَٱسْتَغْفَرُوا۟ ٱللَّهَ وَٱسْتَغْفَرَ لَهُمُ ٱلرَّسُولُ لَوَجَدُوا۟ ٱللَّهَ تَوَّابًا رَّحِيمًا
„Dacă, după ce au fost nedrepți cu ei înșiși, ar fi venit la tine și I-ar fi cerut iertare lui Allah, iar Trimisul ar fi cerut iertare pentru ei, L-ar fi găsit pe Allah Primitor al căinței, Îndurător.”
Coran 4:64 · Fragment coranic
Ele nu se referă la venirea la mormântul său ﷺ după moarte, ci la venirea la el în timpul vieții sale ﷺ, așa cum au înțeles companionii — Allah să fie mulțumit de ei. Am lămurit aceasta în lucrarea Importanța adorării numai a lui Allah, p. 69, spunând:
وأصحاب القبور يزارون ويُدعى لهم ولا يُدعَون، ويُطلب من الله لهم ولا يُطلب منهم شيء، لا دعاء ولا شفاعة ولا جلب نفع ولا دفع ضر؛ فإن ذلك إنما يُطلب من الله، والله سبحانه وتعالى هو الذي يُدعى ويُرجى، وغيرُه يُدعى له ولا يُدعى؛ والدليل على ذلك أن أصحاب رسول الله ﷺ كانوا في حياته يطلبون منه الدعاء فيدعو لهم، وبعد موته ﷺ في حياته البرزخية ما كانوا يذهبون إلى قبره ﷺ فيطلبون منه الدعاء، ولهذا لما حصل الجدب في زمن عمر رضي الله عنه استسقى بالعباس رضي الله عنه وطلب منه الدعاء
„Cei aflați în morminte sunt vizitați și se fac invocări pentru ei, dar ei nu sunt chemați. Se cere de la Allah pentru ei, dar nu se cere nimic de la ei: nici rugăciune, nici mijlocire, nici aducerea vreunui folos și nici îndepărtarea vreunui rău. Acestea sunt cerute numai de la Allah. Allah, Preaslăvit și Preaînalt, este Cel chemat și în care se pune speranța. Pentru altcineva se face invocare, dar el nu este chemat. Dovada este că, în timpul vieții Trimisului lui Allah ﷺ, companionii îi cereau să se roage, iar el se ruga pentru ei. După moartea sa ﷺ, în timpul vieții sale din barzakh, ei nu mergeau la mormântul său ﷺ ca să-i ceară să se roage. De aceea, când a venit seceta în vremea lui ʿUmar — Allah să fie mulțumit de el —, el a cerut ploaie prin al-ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de el — și i-a cerut să se roage.”
Al-Bukhārī a relatat în Ṣaḥīḥ, nr. 1010, de la Anas, că, atunci când erau loviți de secetă, ʿUmar ibn al-Khaṭṭāb cerea ploaie prin al-ʿAbbās ibn ʿAbd al-Muṭṭalib și spunea:
اللهم إنا كنّا نتوسل إليك بنبينا ﷺ فتسقينا، وإنا نتوسل إليك بعم نبينا فاسقنا، قال: فيُسقون
„Allah, noi căutam apropierea de Tine prin Profetul nostru ﷺ, iar Tu ne trimiteai ploaie. Acum căutăm apropierea de Tine prin unchiul Profetului nostru, așadar trimite-ne ploaie! El a spus: Și li se trimitea ploaie.”
Al-Bukhārī, nr. 1010
Dacă cererea rugăciunii de la Profet ﷺ după moartea sa ar fi fost îngăduită, ʿUmar — Allah să fie mulțumit de el — nu ar fi renunțat la aceasta ca să ceară ploaie prin al-ʿAbbās.
Dovezi că nu i se cere Profetului ﷺ, după moartea sa, să se roage sau să ceară iertare
În Fatḥ al-Bārī, 2/495, se află cuvintele lui al-Ḥāfiẓ Ibn Ḥajar:
وروى ابن أبي شيبة بإسناد صحيح من رواية أبي صالح السمان عن مالك الدار ـ وكان خازن عمر ـ قال: (أصاب الناسَ قحطٌ في زمن عمر، فجاء رجل إلى قبر النبي ﷺ فقال: يا رسول الله! استسق لأمتك؛ فإنهم قد هلكوا، فأُتي الرجل في المنام فقيل له: ائت عمر) الحديث، وقد روى سيف في الفتوح أن الذي رأى المنام المذكور هو بلال بن الحارث المزني أحد الصحابة
„Ibn Abī Shayba a relatat cu un lanț autentic, prin Abū Ṣāliḥ al-Sammān, de la Mālik al-Dār — care era vistiernicul lui ʿUmar — că acesta a spus: «Oamenii au fost loviți de secetă în vremea lui ʿUmar. Un om a venit la mormântul Profetului ﷺ și a spus: Trimis al lui Allah, cere ploaie pentru comunitatea ta, căci ei au pierit! Apoi cineva a venit la acel om în vis și i s-a spus: Mergi la ʿUmar...» Și relatarea continuă. Sayf a relatat în al-Futūḥ că acela care a avut visul amintit era Bilāl ibn al-Ḥārith al-Muzanī, unul dintre companioni.”
Ibn Ḥajar, Fatḥ al-Bārī, 2/495
Această relatare se află în Muṣannaf-ul lui Ibn Abī Shayba, nr. 12051. Lanțul ei este autentic, potrivit condiției lui al-Bukhārī și Muslim, până la Abū Ṣāliḥ. Mālik al-Dār este însă necunoscut, astfel încât relatarea nu este stabilită ca autentică. Și omul care a cerut este anonim, necunoscut. Identificarea lui ca fiind companionul Bilāl ibn al-Ḥārith al-Muzanī nu este autentică, fiindcă cel care a transmis-o este Sayf ibn ʿUmar, care este slab și nu poate fi folosit ca dovadă. Biografia sa din Tahdhīb al-Tahdhīb cuprinde criticile aspre care i-au fost aduse. A se vedea explicația amănunțită în al-Tawassul: Anwāʿuhu wa-Aḥkāmuhu, a șeicului al-Albānī — Allah să aibă milă de el —, p. 116.
Că nu i se cere Profetului ﷺ să se roage după moartea sa este dovedit și de ceea ce al-Bukhārī relatează în Ṣaḥīḥ, nr. 7217, de la ʿĀʾisha — Allah să fie mulțumit de ea:
وا رأساه! فقال رسول الله ﷺ: ذاك لو كان وأنا حي فأستغفر لك وأدعو لك، فقالت عائشة: وا ثكلياه! والله إني لأظنك تحب موتي...
„Ea a spus: «Vai, capul meu!» Trimisul lui Allah ﷺ a spus: «Dacă aceasta s-ar întâmpla cât sunt în viață, aș cere iertare pentru tine și m-aș ruga pentru tine.» ʿĀʾisha a spus: «Vai, nenorocirea mea! Pe Allah, cred că ție îți place să mor...»”
Al-Bukhārī, nr. 7217 · Extras
Și hadithul continuă. Dacă el ar face invocări și ar cere iertare după moartea sa ﷺ, nu ar exista nicio deosebire între faptul ca ea să moară înaintea lui ori ca el să moară înaintea ei ﷺ. Acest hadith lămurește cuvintele lui Allah, Cel Atotputernic și Măreț:
وَلَوْ أَنَّهُمْ إِذ ظَّلَمُوٓا۟ أَنفُسَهُمْ جَآءُوكَ فَٱسْتَغْفَرُوا۟ ٱللَّهَ وَٱسْتَغْفَرَ لَهُمُ ٱلرَّسُولُ لَوَجَدُوا۟ ٱللَّهَ تَوَّابًا رَّحِيمًا
„Dacă, după ce au fost nedrepți cu ei înșiși, ar fi venit la tine și I-ar fi cerut iertare lui Allah, iar Trimisul ar fi cerut iertare pentru ei, L-ar fi găsit pe Allah Primitor al căinței, Îndurător.”
Coran 4:64 · Fragment coranic
Și arată că venirea la el și obținerea cererii sale de iertare și a rugăciunii sale aveau loc numai în timpul vieții sale, nu după moartea sa ﷺ. Sunna interpretează Coranul, îl lămurește și îl explică.