Compendiu de drept succesoral islamic

ʿAṣabah este pluralul lui ʿāṣib, adică cel care moștenește fără o cotă prestabilită. El moștenește întreaga avere dacă nu există alături de el un moștenitor prin cotă fixă; moștenește restul dacă există un titular al unei cote fixe care acoperă numai o parte a averii; și nu moștenește nimic dacă un titular al unei cote fixe epuizează întreaga avere.

Exemplu în care moștenește întreaga avere: cineva moare, lăsând un frate bun. Acestuia îi revine întreaga avere.

Exemplu în care moștenește restul: o femeie moare, lăsând un soț, doi frați uterini și doi frați buni. Soțului îi revine jumătate, fraților uterini o treime, iar fraților buni restul.

Exemplu în care nu moștenește: o femeie moare, lăsând un soț, o mamă, doi frați uterini și doi frați buni. Soțului îi revine jumătate, mamei o șesime, fraților uterini o treime, iar fraților buni nimic, fiindcă toate cotele fixe epuizează întreaga avere.

Categoriile moștenitorilor reziduari

Moștenitorii reziduari se împart în trei categorii: reziduari prin sine, reziduari prin altul și reziduari alături de altul.

a. Reziduarii prin sine sunt:

1. Toți bărbații dintre ascendenți, descendenți și colaterali, cu excepția fraților uterini și a celor din categoria dhawū al-arḥām¹⁵.

2. Toți cei care moștenesc prin patronajul eliberării, bărbați sau femei, precum bărbatul sau femeia care a eliberat un sclav.

b. Reziduarele prin altul sunt: fiicele, fiicele fiului, surorile bune și surorile consangvine.

1. Fiicele devin astfel prin fii.

2. Fiicele fiului, prin fiii fiului, dacă aceștia sunt de același grad cu ele sau sunt de un grad mai îndepărtat, iar cele de un grad mai apropiat au epuizat cele două treimi.

3. Surorile bune, prin frații buni.

4. Surorile consangvine, prin frații consangvini.

Fiecare dintre acestea moștenește ca reziduară împreună cu cel prin care a dobândit această calitate, bărbatului revenindu-i cât partea a două femei.

Exemplu privind fiicele: cineva moare, lăsând o fiică și un fiu. Lor le revine întreaga avere: lui două părți, iar ei una.

Exemplu privind fiicele fiului: cineva moare, lăsând o fiică, o fiică a fiului și un fiu al fiului. Fiicei îi revine jumătate, iar fiului fiului și fiicei fiului, restul: lui două părți, iar ei una.

Alt exemplu: cineva moare, lăsând două fiice, o fiică a fiului și un fiu al fiului fiului. Fiicelor le revin două treimi, iar fiului fiului fiului și fiicei fiului, restul: lui două părți, iar ei una.

Exemplu privind surorile bune: cineva moare, lăsând o soră bună și un frate bun. Lor le revine întreaga avere: lui două părți, iar ei una.

Exemplu privind surorile consangvine: cineva moare, lăsând o soră consangvină și un frate consangvin. Lor le revine întreaga avere: lui două părți, iar ei una.

Nicio femeie nu dobândește calitatea de reziduară printr-un bărbat¹⁶ în afara acestor patru categorii. Astfel, fiul fratelui nu îi conferă această calitate¹⁷ surorii sale, mătușii sale paterne sau fiicei unchiului său patern. Nici unchiul patern nu i-o conferă mătușii paterne, iar fiul unchiului patern nu i-o conferă surorii sale sau fiicei unchiului său patern.

Exemplu privind fiul fratelui: cineva moare, lăsând o fiică, un fiu al fratelui bun și o fiică a fratelui bun. Fiicei îi revine jumătate, fiului fratelui bun restul, iar fiicei fratelui bun nimic.

Alt exemplu: cineva moare, lăsând două surori bune, o soră consangvină și un fiu al fratelui consangvin. Surorilor bune le revin două treimi, fiului fratelui restul, iar surorii consangvine nimic, fiindcă nu există cineva care să-i confere calitatea de reziduară.

Exemplu privind unchiul patern: cineva moare, lăsând un unchi patern și o mătușă paternă. Unchiului îi revine întreaga avere, iar mătușii nimic.

Exemplu privind fiul unchiului patern: cineva moare, lăsând un fiu și o fiică ai unchiului său patern. Fiului unchiului îi revine întreaga avere, iar fiicei unchiului nimic.

c. Reziduarele alături de altul sunt surorile bune și surorile consangvine, alături de descendenții care moștenesc prin cotă fixă. Surorile bune dobândesc atunci poziția fraților buni, iar surorile consangvine pe aceea a fraților consangvini.

Exemplu privind surorile bune: cineva moare, lăsând o fiică și o soră bună. Fiicei îi revine jumătate, iar surorii bune restul.

Exemplu privind surorile consangvine: cineva moare, lăsând o fiică, o fiică a fiului și o soră consangvină. Fiicei îi revine jumătate, fiicei fiului o șesime pentru întregirea celor două treimi, iar surorii consangvine restul.

Ordinea de prioritate a moștenitorilor reziduari

Reziduarii moștenesc într-o ordine: are întâietate cel din linia prioritară, apoi cel cu gradul mai apropiat, apoi cel cu legătura mai puternică. La aceasta se referă versul:

Dă întâietate după linie, apoi după apropiere; după acestea două, dă întâietate după puterea legăturii.

a. În privința liniei, cea care se află mai înainte are întâietate în moștenirea reziduală față de cea care urmează.

Liniile sunt patru: descendența pe linie masculină, ascendența pe linie masculină, ramurile colaterale ale ascendenților paterni și patronajul prin eliberare¹⁸.

1. Descendența pe linie masculină cuprinde fiii și fiii lor, oricât ar coborî.

2. Ascendența pe linie masculină cuprinde tații și tații lor, oricât ar urca.

3. Ramurile colaterale ale ascendenților paterni cuprind frații și unchii paterni — buni sau consangvini — și fiii lor, oricât ar coborî¹⁹.

4. Patronajul prin eliberare cuprinde persoana care a eliberat sclavul și reziduarii ei prin sine²⁰.

La aceste patru linii se referă versul:

Liniile lor sunt: descendența, ascendența, ramurile ei, iar patronajul prin eliberare le întregește.

Cel aflat într-una dintre aceste linii are întâietate în moștenirea reziduală față de cel din linia care urmează.

De exemplu, cineva moare, lăsând un tată și un fiu. Tatălui îi revine o șesime prin cotă fixă, iar fiului restul ca reziduar.

Al doilea exemplu: cineva moare, lăsând un tată și un frate bun. Tatălui îi revine întreaga avere ca reziduar.

Al treilea exemplu: cineva moare, lăsând un unchi patern și persoana care l-a eliberat din sclavie. Unchiului îi revine întreaga avere ca reziduar.

Al patrulea exemplu: cineva moare, lăsând o mamă și persoana care l-a eliberat din sclavie. Mamei îi revine o treime, iar celui care l-a eliberat, restul ca reziduar.

b. În privința apropierii gradului, dacă reziduarii fac parte din aceeași linie, are întâietate cel cu gradul mai apropiat față de defunct.

În liniile descendenței și ascendenței, cel mai apropiat este acela între care și defunct se află cele mai puține persoane intermediare.

În linia ramurilor colaterale ale ascendenților paterni, cei mai apropiați sunt descendenții tatălui: frații și fiii lor, oricât ar coborî, începând cu cel mai apropiat.

Apoi urmează descendenții tatălui tatălui: unchii paterni și fiii lor, oricât ar coborî, începând cu cel mai apropiat.

Apoi descendenții bunicului tatălui: unchii paterni ai tatălui defunctului și fiii lor, oricât ar coborî, începând cu cel mai apropiat.

Astfel spunem: descendenții fiecărui ascendent patern, oricât ar coborî, sunt mai apropiați decât descendenții ascendentului aflat mai sus.

Dintre descendenții fiecărui ascendent patern, cel mai apropiat este acela între care și acest ascendent se află cele mai puține persoane intermediare.

În linia patronajului prin eliberare, cel mai apropiat este cel care a eliberat sclavul, apoi reziduarii săi, în aceeași ordine ca reziduarii prin rudenie de sânge.

Exemplu în linia descendenței: cineva moare, lăsând un fiu și un fiu al fiului. Fiului îi revine întreaga avere ca reziduar.

Exemplu în linia ascendenței: cineva moare, lăsând un tată și un bunic. Tatălui îi revine întreaga avere ca reziduar.

Exemplu în linia ramurilor colaterale ale ascendenților paterni: cineva moare, lăsând un fiu al fiului fiului unchiului său patern și un unchi patern al tatălui său. Fiului fiului fiului unchiului patern îi revine întreaga avere ca reziduar.

Al doilea exemplu: cineva moare, lăsând un fiu al unchiului său patern și un fiu al fiului unchiului său patern. Fiului unchiului patern îi revine întreaga avere ca reziduar.

Exemplu în linia patronajului prin eliberare: cineva moare, lăsând un fiu al celui care l-a eliberat și un unchi patern al acestuia. Fiului celui care l-a eliberat îi revine întreaga avere ca reziduar.

Al doilea exemplu: cineva moare, lăsând un fiu al fiului fiului fratelui celui care l-a eliberat și un unchi patern al celui care l-a eliberat. Fiului fiului fiului fratelui celui care l-a eliberat îi revine întreaga avere ca reziduar.

c. În privința puterii legăturii, dacă reziduarii sunt în aceeași linie și au același grad, are întâietate cel cu legătura mai puternică față de defunct: cel înrudit prin ambii părinți înaintea celui înrudit numai prin tată. Prioritatea după puterea legăturii apare numai în linia ramurilor colaterale ale ascendenților paterni.

De exemplu, cineva moare, lăsând un frate bun și un frate consangvin. Fratelui bun îi revine întreaga avere ca reziduar.

Al doilea exemplu: cineva moare, lăsând un fiu al unchiului patern care este fratele bun al tatălui și un fiu al unchiului patern care este fratele consangvin al tatălui. Fiului unchiului care este fratele bun al tatălui îi revine întreaga avere ca reziduar.

Exerciții despre moștenitorii reziduari

Exercițiul 1

1. Cine este moștenitorul reziduar? Cum moștenește? Dă un exemplu.²¹

2. Cine dobândește calitatea de reziduar prin altul? Dă un exemplu.

3. Care sunt liniile moștenirii reziduale? Cine are întâietate în ele? Dă exemple.

Exercițiul 2

Dă exemple pentru cele ce urmează, motivând răspunsul:

1. O reziduară alături de altul care are întâietate față de un reziduar prin sine datorită puterii legăturii.

2. Un titular al unei cote fixe de o treime, alături de un reziduar prin sine care are întâietate față de un alt reziduar prin sine datorită priorității liniei.

3. Un titular al unei cote fixe de un sfert, alături de un reziduar prin sine care are întâietate față de un alt reziduar prin sine datorită gradului mai apropiat.

Exercițiul 3

Arată cine moștenește ca reziduar și cine nu moștenește astfel în cazurile următoare, motivând răspunsul:

– Fiu alături de tată.

– Tatăl bunicului alături de tatăl tatălui.

– Fiică și soră consangvină, alături de un fiu al fratelui bun.

– Fratele bun al celui care a eliberat sclavul, alături de sora bună a acestuia.

– Fiul fiului unui unchi patern care este fratele consangvin al tatălui, alături de fiul unui unchi patern care este fratele bun al bunicului patern.

– Frate consangvin alături de frate bun.

– Fiul fiului fiului unui unchi patern care este fratele consangvin al tatălui, alături de cel care a eliberat sclavul.

– Fiul fiului fratelui bun alături de fiul fratelui consangvin.

– Fratele consangvin al celui care a eliberat sclavul, alături de fratele bun al acestuia.

– Fiul fiului fiului alături de fiul fiului.

Exercițiul 4

Împarte moștenirea în cazurile următoare, arătând cine este reziduar prin sine, prin altul sau alături de altul și cine nu moștenește dintre ei. Motivează tot ceea ce arăți:

1. Soț, fiu și fiică.

2. Soție, tată și fiu aflat în sclavie.

3. Fiică, soră bună și frate consangvin.

4. Soră consangvină, unchi patern al tatălui și unchi patern al bunicului.

5. Bunică, bunicul tatălui și bunicul bunicului.

6. Mamă, fiul unui unchi patern care este fratele consangvin al tatălui și unchiul patern al tatălui care este fratele bun al bunicului.

7. Doi frați uterini, doi frați consangvini și doi frați buni.