Acest articol este o traducere integrală în limba română după articolul publicat pe Athari Archive. Republicat cu permisiune. Sursa originală: If Ibn Sayyad Is Dajjal How Was He Residing In Mecca If The Dajjal Cannot Enter Mecca.
Hadithurile în discuție sunt:
Abu Saʿid a relatat: L-am însoțit pe Ibn Sayyad la Mecca, iar el mi-a spus: Ceea ce am adunat de la oameni este că ei cred că eu sunt Dajjal. Nu l-ai auzit pe Mesagerul lui Allah (pacea fie asupra lui) spunând: El nu va avea copii? Am spus: Da, desigur. Atunci el a spus: Dar eu am copii. Nu l-ai auzit pe Mesagerul lui Allah ﷺ spunând că el nu va intra în Mecca și Madinah? Am spus: Da, desigur. Atunci el a spus: Eu am fost odată în Madinah și acum intenționez să merg la Mecca. Și mi-a spus la sfârșitul discuției: Pe Allah, eu cunosc locul lui de naștere, locuința lui și unde se află acum. El (Abu Saʿid) a spus: Aceasta mi-a cauzat confuzie în minte cu privire la identitatea lui. (Sahih Muslim 2927a)
Vă voi spune despre mine: eu sunt Dajjal și mi se va permite curând să ies, așa că voi ieși și voi călători prin țară și nu voi cruța niciun oraș în care să nu stau patruzeci de nopți, cu excepția Meccăi și Madinah, deoarece aceste două locuri sunt zone interzise pentru mine și nu voi încerca să intru în niciunul dintre ele. (Sahih Muslim 2942a)
Anas bin Malik (Allah să fie mulțumit de el) a spus: Mesagerul lui Allah ﷺ a spus: „Nu va exista niciun pământ care să nu fie călcat de Dajjal, cu excepția Makkah și al-Madinah; și nu va exista nicio trecătoare care duce la ele fără să fie păzită de îngeri, așezați în rânduri. Dajjal va apărea într-un loc sterp de lângă al-Madinah, iar orașul va fi zguduit de trei ori. Allah va scoate din el fiecare necredincios și ipocrit.” (Riyad as-Salihin 1811)
Traducere: El este numit Ibn Sayyad și, de asemenea, Ibn Saʿid, iar ambele nume apar în aceste hadithuri. Numele lui era Saf. Savanții au spus: Povestea lui este problematică și chestiunea lui este confuză, dacă el este bine-cunoscutul Masih ad-Dajjal sau altcineva. Nu există nicio îndoială, însă, că el era un mincinos dintre mincinoși; dajjal dintre dajjali, iar dajjal în arabă înseamnă mincinos/înșelător.
Savanții au spus: sensul aparent al hadithurilor este că Profetului, pacea fie asupra lui, nu i s-a dat revelație care să confirme că el era Dajjal sau că nu era Dajjal.
Mai degrabă, Profetul a fost informat despre atributele lui Dajjal, iar Ibn Sayyad avea unele indicii posibile care se potriveau cu acestea. Din acest motiv, Profetul nu a declarat decisiv că el era Dajjal și nici nu a negat decisiv aceasta. De aceea i-a spus lui Umar, Allah să fie mulțumit de el: „Dacă el este acela, nu vei putea să îl omori.”
Cât despre argumentul lui Ibn Sayyad că este musulman, iar Dajjal este necredincios, că Dajjal nu are copii pe când el avea, și că Dajjal nu va intra în Makkah și Madinah pe când el a făcut-o, nimic din aceasta nu dovedește ceva. Aceasta pentru că Profetul, pacea fie asupra lui, a descris acele trăsături ca fiind adevărate doar în timpul fitnei și apariției lui Dajjal, iar ambiguitatea poveștii lui și faptul că el era unul dintre dajjali mincinoși rămâne.
Afirmația lui către Profet: „Depui mărturie că eu sunt Mesagerul lui Allah?”, pretenția lui că un spirit vine la el, uneori spunând adevărul și alteori mințind, că vede un tron deasupra apei, că nu îi displace ideea că ar putea fi Dajjal, că știe unde se află el acum și locul lui de naștere, și că odată s-a umflat atât de mult încât a umplut strada - toate acestea fac parte din semnele suspecte.
Cât despre faptul că ulterior a afișat Islamul, a mers la Hajj, a participat la luptă și aparent s-a căit de pretențiile sale anterioare, aceasta nu dovedește decisiv că el nu este Dajjal.
Al-Khattabi a spus: primii musulmani au avut opinii diferite în privința lui după ce a ajuns la maturitate. Unele relatări spun că s-a căit de pretențiile sale și a murit în Madinah, iar când au vrut să se roage asupra lui, i-au descoperit fața pentru ca oamenii să îl vadă și li s-a spus să depună mărturie că a murit musulman. Se relatează de asemenea că Ibn Umar și Jabir jurau că el era Dajjal și nu aveau nicio îndoială în privința aceasta. Lui Jabir i s-a spus: „El a îmbrățișat Islamul.” El a răspuns: „Chiar dacă a făcut-o.” Ei au spus: „A intrat în Makkah și a fost în Madinah.” El a spus: „Chiar dacă a făcut-o.”
Abu Dawud a relatat în Sunanul său, cu un lanț solid, că Jabir a spus: „L-am pierdut pe Ibn Sayyad în ziua Harrah.” Aceasta slăbește relatarea care pretinde că el a murit în Madinah și că s-a făcut rugăciune pentru el.
Muslim a relatat de asemenea în aceste hadithuri că Jabir ibn Abd Allah a jurat pe Allah că Ibn Sayyad era Dajjal și că l-a auzit pe Umar jurând același lucru în fața Profetului, iar Profetul nu a obiectat. Abu Dawud a relatat de asemenea cu un lanț solid de la Ibn Umar că a spus: „Pe Allah, nu mă îndoiesc că Ibn Sayyad este Dajjal.”
Al-Bayhaqi a spus în cartea sa al-Baʿth wa an-Nushur: Oamenii au diferit mult cu privire la Ibn Sayyad, dacă el era Dajjal.
El a spus: Cei care au susținut că el nu era Dajjal s-au bazat pe hadithul lui Tamim ad-Dari în povestea Bestiei (Jassasah), pe care Muslim a menționat-o după aceasta. El a spus: Este posibil ca Ibn Sayyad să fi împărtășit multe trăsături cu Dajjal, așa cum este relatat autentic că cel care seamănă cel mai mult cu Dajjal este ʿAbd al-ʿUzza ibn Qatan. Aceasta nu înseamnă că el este Dajjal.
El a spus: Chestiunea lui Ibn Sayyad a fost o încercare cu care Allah i-a testat pe robii Săi, iar El i-a protejat pe credincioși de ea și i-a salvat de răul ei.
El a spus: În hadithul lui Jabir nu există mai mult decât tăcerea Profetului ca răspuns la afirmația lui Umar, deci este posibil ca Profetul să fi fost încă nesigur cu privire la el, iar apoi să fi fost informat ulterior că nu era Dajjal, așa cum este declarat clar în hadithul lui Tamim. Aceasta este afirmația lui al-Bayhaqi, iar el a înclinat spre viziunea că Ibn Sayyad nu era Dajjal.
Am menționat deja că este relatat autentic de la Umar, Ibn Umar și Jabir, Allah să fie mulțumit de ei, că ei credeau că el era Dajjal. Și Allah știe cel mai bine.
Dacă se spune: De ce Profetul nu l-a ucis, deși el a pretins profeția în prezența lui? Răspunsul are două puncte, așa cum au menționat al-Bayhaqi și alții.
Primul: Ibn Sayyad nu era încă adult. Qadi ʿIyad a preferat această opinie.
Al doilea: aceasta s-a întâmplat în timpul armistițiului cu evreii și al legămintelor lor. Al-Khattabi a afirmat aceasta în Maʿalim as-Sunan. El a spus: după ce Profetul a ajuns în Madinah, a scris un acord cu evreii că nu vor fi vătămați și vor fi lăsați în pace. Ibn Sayyad era unul dintre ei sau cel puțin afiliat cu ei.
Sharh Sahih Muslim de an-Nawawi (18/46-48).