Va fi răsplătit pentru memorarea Coranului dacă îl memorează dintr-o înregistrare audio?

În primul rând:

Trebuie să ții seama de aceste două chestiuni importante, care fac parte din bunătatea lui Allah pe care El a revărsat-o asupra robilor Săi.

Prima este că Allah, Preaînaltul, spune (interpretarea sensului): „Și, într-adevăr, Noi am făcut Coranul ușor de înțeles și de memorat; există oare cineva care să ia aminte (sau să primească îndemn)?” [al-Qamar 54:17].

A doua este că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cel care este priceput în recitarea Coranului va fi împreună cu scribii nobili și onorabili, iar cel care recită Coranul și se poticnește în el și îi este greu va avea o răsplată dublă.”

Relatat de al-Bukhaari (4937) și Muslim (798).

An-Nawawi (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus:

Cel care se poticnește este cel care șovăie în recitarea sa din cauza memorării sale slabe. El va avea o răsplată dublă: răsplata pentru recitare și răsplata pentru poticnirea în recitarea sa și dificultatea pe care o întâmpină. Sfârșitul citatului.

Dacă aflăm că Coranul este ușor de memorat și de înțeles și aflăm că cel căruia îi este greu să învețe, să memoreze sau să înțeleagă oricare dintre acestea va avea o răsplată dublă – odată ce acest lucru este stabilit, va fi potrivit ca omul înțelept să se străduiască din toate puterile să obțină acest lucru și să dea dovadă de răbdare în căutarea atingerii acestui obiectiv sublim. De câte ori nu a făcut Allah ușor pentru nearabi, care nu vorbesc bine araba, să memoreze în întregime Cartea Sa. Pentru a dobândi această mare virtute merită să petreci mult timp și să concurezi cu ceilalți.

În al doilea rând:

Unul dintre lucrurile care ajută la memorarea Cărții lui Allah, Preaînaltul, este ascultarea ei frecventă în înregistrări. Dacă îți este ușor să o memorezi în acest fel, atunci vei deveni unul dintre cei care au memorat Cartea lui Allah, au atins acel obiectiv și au dobândit răsplata și statutul unui hafiz, cu voia lui Allah. Precizia individului în recitare și memorare, precum și aplicarea Cărții Sfinte și a hotărârilor și învățăturilor sale, vor determina răsplata și statutul său înaintea lui Allah, dacă este sincer în intenția sa și caută răsplata la El.

Totuși, este mai bine să îmbini două lucruri în această privință: să te străduiești să o reciți și să memorezi cât poți în timp ce privești în Mushaf, pentru a dobândi virtutea de a-l citi tu însuți și virtutea de a privi în Mushaf. Apoi, ascultând o înregistrare a Coranului, vei putea face două lucruri: să-ți corectezi recitarea și să te asiguri că ai învățat-o corect înainte de a o memora, iar apoi să continui să o repeți și să-ți reamintești ceea ce ai memorat.

Fără îndoială, cel care ascultă recitarea șeicului sau profesorului său în mod direct va învăța Cartea lui Allah mai precis decât cel care o ascultă dintr-o înregistrare. Musulmanul nu poate memora corect decât dacă învață direct de la un șeic și participă la lecțiile sale ori de câte ori poate.

Dar pentru cel care nu are acces la un șeic, însă are acces la o înregistrare, nu este nimic greșit în a o asculta și a memora în acest fel.

În al treilea rând:

Concursul și grăbirea spre răsplată sunt lucruri deschise tuturor. Cel care nu poate concura la memorarea și recitarea Coranului poate concura în rugăciune, post, oferirea de caritate, pomenirea lui Allah, poruncirea binelui și interzicerea răului, săvârșirea faptelor bune, menținerea legăturilor de rudenie, cinstirea părinților sau nenumărate alte tipuri de fapte evlavioase.

Toate adhkaar-urile prescrise și dovedite aduc o mare răsplată, însă unele aduc o răsplată mai mare. În cazul Coranului – care este cel mai bun dhikr – recitarea lui Qul Huwa Allahu Ahad (adică Soorat al-Ikhlaas 112) este echivalentă cu o treime din Coran. Soorat al-Faatihah este cea mai bună sură, iar Ayat al-Kursiy (al-Baqarah 2:255) este cel mai bun verset. Celui care recită ultimele două versete din Soorat al-Baqarah noaptea îi vor fi suficiente. Memorarea acestor pasaje și a altora este ceva ce poate face oricine, iar în recitarea și repetarea lor se află o mare răsplată.

Printre alte adhkaar se numără următoarele:

·Ceea ce a fost relatat de Muslim (2729) de la Juwayriyah, care a spus că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a plecat din casa ei într-o dimineață, după ce a făcut rugăciunea Fajr, iar ea se afla în locul său de rugăciune; apoi s-a întors după ce dimineața înaintase, iar ea încă stătea acolo. El a spus: „Încă ești așa cum erai când te-am lăsat?” Ea a spus: Da. Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „După ce te-am lăsat, am spus de trei ori patru cuvinte care, dacă ar fi puse în balanță cu ceea ce ai spus astăzi, le-ar întrece: ‘Subhan Allah wa bi hamdih, ‘adada khalqihi, wa rida nafsihi, wazinata ‘arshihi, wa midaada kalimatihi (Slavă și laudă lui Allah, cât numărul creației Sale, cât Îi este plăcut Lui, cât greutatea Tronului Său și cât cerneala cuvintelor Sale).”

·„Subhaan Allaahi wa bi hamdihi Subhaan Allah il-‘Azeem (Slavă și laudă lui Allah, slavă lui Allah cel Atotputernic).” al-Bukhaari (6682) și Muslim (2694) au relatat că Abu Hurayrah a spus: Trimisul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Două cuvinte ușoare pentru limbă, grele în balanță și iubite de Cel Milostiv: Subhaan Allaahi wa bi hamdihi Subhaan Allah il-‘Azeem (Slavă și laudă lui Allah, slavă lui Allah cel Atotputernic).”

·Cea mai bună rugă pentru iertare (sayyid al-istighfaar): al-Bukhaari (6306) a relatat de la Shaddaad ibn Aws (fie ca Allah să fie mulțumit de el) că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cea mai bună rugă pentru iertare este să spui: „Cea mai bună rugă pentru cererea iertării este să spui: ‘Allaahumma anta rabbi la ilaaha illa anta, Khalaqtani wa ana ‘abduka wa ana ‘ala ‘ahdika wa wa’dika ma astata’t. A’oodhu bika min sharri ma sana’tu, aboo’u laka bi ni’matika ‘alayya wa aboo’u laka bi dhanbi, faghfir li fa innahu laa yaghfiru’l-dhunoob illaa anta (O, Allah, Tu ești Domnul meu. Nimeni nu are dreptul să fie adorat în afară de Tine. Tu m-ai creat și eu sunt robul Tău, iar eu sunt fidel legământului și promisiunii mele față de Tine atât cât pot. Caut adăpost la Tine de tot răul pe care l-am făcut. Recunosc înaintea Ta toate binecuvântările pe care mi le-ai revărsat și îți mărturisesc toate păcatele mele. Așadar, Te rog să-mi ierți păcatele, căci nimeni nu poate ierta păcatele în afară de Tine).’ Cel care spune aceasta în timpul zilei, având credință în ea, și moare înainte de venirea serii, va fi printre oamenii Paradisului, iar cel care o spune noaptea, având credință în ea, și moare înainte de venirea dimineții, va fi printre oamenii Paradisului.”

Alte feluri de dhikr, în general, sunt adkhaar-urile care trebuie recitate dimineața sau seara, cele care trebuie recitate după rugăciunile obligatorii și cele care trebuie recitate înainte de culcare; cel care le recită cu regularitate va avea o mare răsplată.

Vezi, de asemenea, răspunsul la întrebarea nr. 174947

În al patrulea rând:

Este prescris ca musulmanii să varieze adhkaar-urile și toate actele de adorare. Uneori poate citi Coranul, uneori îl poate pomeni pe Allah (dhikr), uneori se poate ruga, uneori poate studia cărți de știință religioasă, iar uneori se poate relaxa practicând diverse activități de recreere permise. Nu trebuie să se limiteze la un singur tip de adorare, fără să facă vreodată altceva, deoarece astfel va pierde răsplata și virtutea celorlalte tipuri de adorare pe care le neglijează, pe lângă faptul că există teama că va obosi și se va plictisi.

Și Allah știe cel mai bine.