Un hadith fabricat care menționează rugăciunea a două rak‘ah și oferirea răsplății acesteia părinților

În primul rând:

Acest hadith a fost menționat de al-Ghazaali în Ihya’ ‘Uloom ad-Deen (1/200) și de Abu Taalib al-Makki în Qoot al-Quloob. Al-Haafiz al-‘Iraaqi a spus despre el în Takhreej-ul său:

A fost relatat de Abu Moosa al-Madeeni și de Abu Mansoor ad-Daylami în Musnad al-Firdaws, cu un isnaad foarte slab (da‘eef jiddan), și este ciudat (munkar).

A fost relatat, de asemenea, de ash-Shawkaani în al-Fawaa’id al-Majmoo‘ah fi’l-Ahaadeeth al-Mawdoo‘ah (p. 46) și de al-Laknawi în al-Aathaar al-Marfoo‘ah fi’l-Akhbaar al-Mawdoo‘ah (1/54).

În al doilea rând:

În ceea ce privește îndeplinirea faptelor bune și dedicarea răsplății acestora celor morți, fie că este vorba despre părinți sau despre alții, savanții au avut opinii diferite cu privire la permisiunea acestui lucru. Opinia cel mai probabil corectă este că nimic din aceasta nu ajunge la cel decedat în afară de ceea ce este menționat numai în textele hadithurilor, precum Hajj, ‘Umrah, caritatea și postul în numele celui care a murit având încă posturi obligatorii neachitate. Însă mai bun decât toate acestea este să faci supplicații pentru ei.

Pentru o discuție mai detaliată în această privință, vezi răspunsurile la întrebările nr. 46698 și 763 .

Așadar, musulmanul trebuie să fie preocupat să acționeze în conformitate cu ceea ce a fost relatat autentic de la Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), deoarece aceasta este suficient, și trebuie să se ferească de hadithurile slabe (da‘eef) și fabricate (mawdoo‘).

Îi cerem lui Allah, preaînălțat fie El, să ne acorde înțelegerea religiei noastre.

Și Allah știe cel mai bine.