Tipurile de imunizări și hotărârea privind vaccinarea oamenilor cu acestea

În primul rând:

Imunizarea – numită și protecție și vaccinare – face ca organismul celui imunizat să producă substanțe cunoscute sub numele de anticorpi; funcția lor este să lupte împotriva bolii. În principiu, acestea nu provoacă boala celui imunizat. Efectele secundare care apar ca urmare a imunizării nu pot fi comparate cu beneficiile viitoare, in sha Allah.

În al-Mawsoo‘ah al-‘Arabiyyah al-‘Aalamiyyah se spune: Protecția sau imunizarea activă este un alt termen pentru vaccinare. Vaccinul conține o substanță care poate întări imunitatea organismului și îi permite să producă anticorpi împotriva unei anumite boli contagioase. Acești anticorpi protejează individul dacă acesta intră în contact cu agentul viu care provoacă boala. Vaccinul conține o substanță puternică, suficientă pentru a stimula producerea anticorpilor, dar nu suficient de puternică pentru a provoca boala propriu-zisă. Majoritatea vaccinurilor conțin bacteriile care provoacă boala sau virusuri moarte; unele altele conțin agenți patogeni vii, dar aceștia se află într-o stare slăbită, care nu poate provoca boala. Aceste vaccinuri conțin toxine secretate de agenții patogeni care provoacă boala, iar aceste toxine sunt tratate chimic astfel încât să ofere imunitate fără a provoca boala.

În al doilea rând:

Hotărârea privind imunizarea depinde de hotărârea cu privire la substanța folosită în aceasta și de efectele pe care le are. Există diferite tipuri:

-1-

Primul tip îl constituie substanțele a căror utilizare este permisă în principiu și care au efecte benefice.

Nu există nicio îndoială că acestea sunt permise; de fapt, ele se numără printre marile binecuvântări pe care Allah, Preaînaltul, le-a revărsat asupra creației Sale. Această realizare medicală a pus capăt răspândirii multor epidemii.

Shaykh Sa‘d ibn Naasir al-Shathri (fie ca Allah să-l păstreze) a spus:

Printre chestiunile legate de epidemii și boli contagioase se numără hotărârea privind vaccinurile administrate pentru protecția împotriva acestor boli. Spunem: vaccinurile sunt de două tipuri:

(i)Vaccinurile despre care se știe din experiență că oferă protecție împotriva acestei boli, cu voia lui Allah. Hotărârea cu privire la acestea este că intră sub aceeași hotărâre ca tratamentul medical, deoarece sunt un tip de tratament medical. Aceasta deoarece sunt incluse în cuvintele Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa): „Căutați tratament medical.” Prin urmare, ele intră sub aceleași hotărâri ca tratamentul medical. Unii fuqaha’ au avut o problemă cu ideea vaccinurilor și au spus: Vaccinul este un nivel redus de boală transferat în organism, astfel încât organismul să poată lupta împotriva bolii reale (astfel încât organismul să se obișnuiască să reziste bolii). Ei au spus: Cum putem permite introducerea bolii în organism? Dar opinia mai corectă este că nu este nimic greșit în a face acest lucru; mai degrabă, este o faptă virtuoasă, deoarece introducerea răului în acest caz nu duce la un rău suplimentar; mai degrabă, servește unui scop, și anume protejarea celui care primește vaccinul de o boală gravă. Aceasta indică faptul că nu este nimic greșit în a primi acest vaccin.

Încheierea citatului dintr-o prelegere intitulată Ahkaam Fiqhiyyah tata‘allaq bil Awbi’ah

https://web.archive.org/web/20110604224336/www.al-adwa.net/?p=181

A se vedea, de asemenea, cuvintele lui Shaykh ‘Abd al-‘Azeez ibn Baaz (fie ca Allah să aibă milă de el) în răspunsul la întrebarea nr. 20276.

Indiferent dacă această substanță permisă este un virus, o bacterie sau o altă substanță, toate intră sub categoria lucrurilor a căror consumare este permisă dacă vor avea un efect benefic.

A se vedea hotărârea privind tratarea bolii cu toxine și utilizarea toxinelor în vaccinuri în răspunsul la întrebarea nr. 109424.

-2-

Al doilea tip este constituit de substanța a cărei utilizare este permisă, dar care provoacă organismului mai mult rău decât bine sau nu are niciun beneficiu.

În ceea ce privește aceste vaccinuri, nu există nicio îndoială că nu este permis să fie folosite, deoarece ni s-a interzis să ne facem rău consumând alimente, băuturi, medicamente și altele asemenea dăunătoare.

A se vedea răspunsul la întrebarea nr. 20276.

-3-

Al treilea tip îl constituie ceea ce este produs dintr-o substanță care inițial era haraam sau impură (najis), dar care a fost tratată chimic sau căreia i s-au adăugat alte substanțe ce i-au schimbat numele și calitatea într-o substanță permisă, lucru numit istihaalah sau transformare, și care are un efect benefic.

În al-Mawsoo‘ah al-‘Arabiyyah al-‘Aalamiyyah se spune:

Unele vaccinuri sunt produse din părți sau secreții ale agenților vii care provoacă boala, iar alte tipuri de vaccinuri sunt produse din agenți vii similari celor care provoacă boala. Acești agenți oferă imunitate, dar nu provoacă boala. Încheierea citatului.

Este permisă administrarea acestor vaccinuri, deoarece transformarea care a schimbat numele și calitatea substanței a schimbat și hotărârea, astfel încât acestea au devenit permise pentru utilizare.

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus:

În ceea ce privește fumul provenit dintr-o substanță sau materie impură, (hotărârea) se bazează pe un principiu, și anume că substanța impură, dacă este transformată și devine bună asemenea celorlalte substanțe bune, este pură, precum ceea ce cade în saline: sângele, animalele care mor în mod natural (fără a fi sacrificate corespunzător) și porcii devin sare pură, asemenea restului sării.

Există două opinii ale savanților cu privire la acest tip de transformare. O opinie este că aceasta nu devine pură, aceasta fiind opinia lui al-Shaafa‘i și una dintre cele două opinii ale madhhab-ului lui Maalik; este, de asemenea, opinia binecunoscută a companionilor lui Ahmad și una dintre cele două opinii relatate de la el. Cealaltă opinie este că aceasta devine pură. Aceasta este opinia lui Abu Haneefah și a lui Maalik potrivit uneia dintre cele două opinii și este una dintre cele două opinii relatate de la Ahmad.

Opinia literalităților și a altora este că aceasta devine pură, iar aceasta este opinia corectă definitivă, deoarece acestor substanțe transformate nu li se aplică niciun text de interdicție, nici explicit, nici implicit. Prin urmare, ele nu sunt haraam și nu există niciun motiv pentru ca ele să fie haraam și nicio justificare pentru a sugera că sunt haraam. Mai degrabă, textele indică faptul că sunt halaal, deoarece sunt pure. De asemenea, ele intră în categoria lucrurilor despre care toți sunt de acord că sunt halaal.

Încheierea citatului din Majmoo‘ al-Fataawa, 21/70, 71

-4-

A patra categorie include orice substanță care este dăunătoare sau haraam ori al cărei efect nu este sigur sau cu privire la care există o diferență de opinie între medici și specialiști în privința beneficiului său.

Nu este permisă administrarea acestor vaccinuri din cauza posibilității de a se expune pe sine morții și bolii.

Shaykh Sa‘d ibn Naasir al-Shathri (fie ca Allah să-l păstreze) a spus:

Una dintre chestiunile legate de epidemii și boli contagioase este hotărârea privind administrarea vaccinurilor oferite pentru protecția împotriva acestor boli. Spunem că vaccinurile sunt de două tipuri:

(i)… Menționat mai sus.

(ii)Vaccinarea împotriva bolilor contagioase al cărei efect nu este sigur și care nu este încă cunoscut din experiență sau cu privire la care medicii au opinii diferite și nu există nicio bază pe care să se întemeieze judecata și nicio opinie medicală care să pară mai corectă decât celelalte. În acest caz, principiul de bază este că nu trebuie administrată și că nu este permisă, deoarece nu există certitudinea că va avea efectul de protejare împotriva bolii, dar suntem siguri că este dăunătoare și că afectează sănătatea fizică și nu putem fi siguri că beneficiile sale depășesc efectele nocive. Prin urmare, o interzicem, deoarece nu permitem să se facă ceva decât dacă beneficiile sale depășesc efectele nocive. Dacă nu suntem siguri de acest lucru, atunci principiul de bază este că este interzisă, adică, dacă suntem siguri că o anumită acțiune este dăunătoare și că beneficiul care poate rezulta din această acțiune nu este demonstrat, atunci în acest caz ea este interzisă.

Încheierea citatului dintr-o prelegere intitulată Ahkaam Fiqhiyyah tata‘allaq bil Awbi’ah

https://web.archive.org/web/20110604224336/www.al-adwa.net/?p=181

Și Allah știe cel mai bine.