Înapoi la întrebări
Întrebare și Răspuns

Sunt păpușile doar pentru fete? Este permis să se joace cu ele după atingerea pubertății?

Fatwa # 175405Redacția tawhid.ro
Islam Q&ASursa
Sursă contextuală

Întrebare

Vreau să știu pe ce temei este permis să se joace cu păpușile celor care nu au atins pubertatea? În comentariul la hadithul: „Mă jucam cu păpuși în prezența Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) …” din Fath al-Baari, se spune: Imam Ibn Hajar a relatat opinia imamului al-Khattaabi, potrivit căreia joaca cu păpușile nu este asemenea jocului cu alte imagini cu privire la care există un avertisment sever. Mai degrabă, lui ‘Aa’ishah i s-a acordat o dispensă în această privință deoarece la acel moment nu ajunsese la pubertate. Apoi a spus: Eu spun: Poate exista o anumită incertitudine cu privire la sugerarea faptului că motivul era că ea nu ajunsese încă la pubertate, însă este posibil, deoarece în timpul campaniei de la Khaybar, ‘Aaishah avea paisprezece ani – fie împlinise paisprezece ani, fie depășise această vârstă, fie era aproape de ea. Însă în cazul campaniei de la Tabook, ea ajunsese cu siguranță la pubertate. Prin urmare, relatarea celui care a spus că acest lucru s-a întâmplat în timpul campaniei de la Khaybar este mai probabil să fie corectă. Sfârșitul citatului. Întrebarea mea este: Ce s-ar întâmpla dacă mama noastră ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) ar fi atins pubertatea la vârsta de zece ani, de exemplu? Ce s-ar întâmpla dacă acest hadith s-ar referi la perioada campaniei de la Tabook? În acest caz, joaca cu imaginile ar fi ceva permis nu doar copiilor. În ceea ce privește hadithul care vorbește despre faptul că mama noastră ‘Aa’ishah îi privea pe etiopieni jucându-se în ziua de Eid, ceea ce pare să fie cazul este că acest lucru s-a întâmplat după ce ea ajunsese la pubertate. Se menționează mai sus, în hadithul lui Ibn Hibbaan, că acest lucru s-a întâmplat când a venit delegația etiopienilor, iar ei au venit în anul 7 AH, astfel încât vârsta ei la acel moment ar fi fost de cincisprezece ani. Sfârșitul citatului. Aici întrebarea este: de ce consideră Imam Ibn Hajar că vârsta pubertății este de cincisprezece ani? De ce a ignorat faptul că femeile puteau ajunge la pubertate mult mai devreme?"

Răspuns

În primul rând:

Există semne prin care se poate ști că băieții și fetele au ajuns la pubertate, moment care marchează timpul când devin responsabili din punct de vedere religios și când Condeiului începe să-i fie consemnate faptele lor rele; acesta este semnul că au atins vârsta maturității. Savanții nu au avut dezacord cu privire la faptul că ihtilaam (emisia de maniy, adică atingerea orgasmului) atât pentru bărbați, cât și pentru femei, în stare de veghe sau în timpul somnului, este un semn al pubertății aplicabil atât băieților, cât și fetelor. De asemenea, nu au avut dezacord cu privire la faptul că menstruația este un semn al atingerii pubertății pentru fete. În ceea ce privește o anumită vârstă – aceasta fiind chestiunea care ne interesează aici – savanții au avut opinii diferite, existând mai multe opinii:

  1. Potrivit șafi’iților și hanbaliților, precum și lui Abu Yoosuf și Muhammad dintre hanafiți, pubertatea este atinsă atât de băieți, cât și de fete la împlinirea vârstei de cincisprezece ani [ani lunari].
  2. Potrivit malikților, ea este atinsă la împlinirea vârstei de optsprezece ani sau, după o altă opinie, la începutul celui de-al optsprezecelea an.
  3. Potrivit lui Abu Haneefah, pubertatea este atinsă de băiat când împlinește optsprezece ani, iar de fată când împlinește șaptesprezece ani.

A se vedea: al-Mawsoo‘ah al-Fiqhiyyah (8/192).

Trebuie să subliniem aici că savanții nu au negat posibilitatea ca pubertatea să apară atât la băieți, cât și la fete înainte de această vârstă, odată cu apariția oricăruia dintre semnele pubertății asupra cărora există acord – precum ihtilaam sau menstruația – și a celor cu privire la care există diferențe de opinie între savanți – precum creșterea părului pubian. Mai degrabă, criteriul vârstei pentru pubertate se aplică atunci când nu există niciun alt semn că persoana a atins pubertatea. Aceasta înseamnă că orice persoană care ajunge la vârsta de cincisprezece ani a atins vârsta responsabilității religioase, chiar dacă niciunul dintre semnele binecunoscute nu a apărut, potrivit savanților care consideră atingerea acestei vârste un semn al pubertății. Însă dacă apare oricare dintre aceste semne, chiar cu mulți ani înainte de atingerea acestei vârste, atunci persoana a ajuns la pubertate.

Pe baza acestui fapt, ceea ce a spus al-Haafiz Ibn Hajar despre faptul că ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) a atins pubertatea la vârsta de cincisprezece ani este opinia șafi’iților și hanbaliților și a doi savanți importanți ai madhhabului hanafit. Nu este nimic straniu în această opinie, într-un anumit sens, iar pe de altă parte ea nu neagă faptul că pubertatea poate fi atinsă înainte de această vârstă, ținând cont că există o diferență considerabilă de opinie între savanți cu privire la această vârstă sau dacă ea poate fi folosită ca bază pentru un argument. Însă acesta nu este locul pentru a discuta această chestiune.

Shaykh Muhammad ibn Saalih al-‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a spus: Când o persoană împlinește cincisprezece ani, a ajuns la pubertate. Dovada pentru aceasta este hadithul lui ‘Abdullah ibn ‘Umar, în care acesta a spus: Am fost prezentat Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) în ziua de Uhud, când aveam paisprezece ani, iar el nu mi-a dat permisiunea să mă alătur armatei. Potrivit unei relatări saheeh relatate de al-Bayhaqi și Ibn Hibbaan, el a spus: … Pentru că nu considera că ajunsesem la vârsta pubertății. Am fost prezentat lui în ziua de al-Khandaq, când aveam cincisprezece ani, iar el mi-a permis să mă alătur armatei și a decis că ajunsesem la pubertate. Ideea este exprimată prin cuvintele „[el] a decis că ajunsesem la pubertate”, deoarece dacă privim doar prima relatare, relatarea lui al-Bukhaari, unii ar putea susține că nu i-a dat permisiunea să se alăture armatei nu pentru că ajunsese sau nu ajunsese la pubertate, ci pentru că nu era apt să lupte, fie din cauza slăbiciunii fizice, fie dintr-un alt motiv. Însă relatarea lui al-Bayhaqi și Ibn Hibbaan indică faptul că nu i-a dat permisiunea deoarece nu ajunsese încă la pubertate, iar când a ajuns la pubertate, i-a dat permisiunea. Naafi‘ a spus: Am venit la ‘Umar ibn ‘Abd al-‘Azeez când era calif și i-am spus despre acest hadith, iar el a spus: Aceasta este definiția pubertății, și le-a scris guvernatorilor săi informându-i despre aceasta.

Pe baza acestui fapt, spunem că dacă cineva a ajuns la vârsta de cincisprezece ani, atunci a ajuns la pubertate, chiar dacă este mic de statură, chiar dacă nu a experimentat ihtilaam și chiar dacă nu are păr pubian. Este posibil ca o persoană să nu fie responsabilă din punct de vedere religios la începutul zilei, iar la sfârșitul zilei să fie responsabilă: dacă s-a născut la amiază și împlinește cincisprezece ani la amiază, atunci a ajuns la pubertate.

Sfârșitul citatului din ash-Sharh al-Mumti‘ ‘ala Zaad al-Mustaqni‘ (9/296, 297).

În al doilea rând:

În ceea ce privește confecționarea și păstrarea păpușilor în casă, majoritatea savanților consideră că acest lucru este permis, chiar dacă ele au forma unor ființe însuflețite, și consideră aceasta o excepție de la interdicția generală privind confecționarea și păstrarea imaginilor tridimensionale. Aceasta este contrar opiniei celor care spun că jucăriile permise pentru copii sunt cele care nu au forma oamenilor și contrar opiniei celor care spun că această permisiune a fost abrogată de hadithurile care interzic confecționarea și păstrarea imaginilor tridimensionale.

Dovezile pentru permisiunea acestui lucru sunt două hadithuri cunoscute:

  1. S-a relatat că ‘Aa’ishah a spus: Mă jucam cu păpuși în prezența Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), iar eu aveam prietene care se jucau cu mine…

Relatat de al-Bukhaari (6130), care l-a inclus sub titlul Capitolul despre a fi vesel față de oameni; și Muslim (2440).

  1. s-a relatat că ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) a spus:

S-a relatat că ‘Aa’ishah a spus: Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) s-a întors din campania de la Tabook sau Khaybar și era o perdea peste nișa ei. Vântul a ridicat marginea perdelei și a dezvăluit păpușile de jucărie ale lui ‘Aa’ishah. El a spus: „Ce este aceasta, o, ‘Aa’ishah?” Ea a spus: Păpușile mele. El a văzut printre ele un cal cu două aripi făcute din pânză și a spus: „Ce este aceasta pe care o văd printre ele?” Ea a spus: Un cal. El a spus: „Ce este aceasta pe care o văd pe el?” Am spus: Două aripi. El a spus: „Un cal cu aripi?” Ea a spus: Nu ai auzit că Sulaymaan avea cai cu aripi? Ea a spus: Iar Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a zâmbit atât de larg, încât i-am văzut dinții din față.

Relatat de Abu Dawood (4932); clasificat drept saheeh de al-Albaani în Saheeh Abi Dawood.

Pentru mai multe informații despre acest subiect, consultați răspunsurile la întrebările nr. 119056, 20325, 129324 și 9473.

În al treilea rând:

Cui i-a fost acordată această permisiune, în ceea ce privește sexul și vârsta? Ceea ce pare să fie cazul este că această permisiune nu este limitată la fete; mai degrabă, ea este permisă și băieților, însă trebuie acordată atenție naturii păpușilor sau jucăriilor cu care se joacă, astfel încât, de exemplu, nimeni să nu se joace cu jucăriile fetelor în afară de fete.

Am citat mai sus dovezile privind joaca fetelor cu jucării în hadithul lui ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea).

În ceea ce privește permisiunea pentru băieți:

S-a relatat că ar-Rubayyi‘ bint Mu‘awwidh ibn ‘Afra’ a spus: În dimineața zilei de ‘Ashoora’, Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a trimis vorbă satelor Ansarilor din jurul Madinei, spunând: „Cine și-a început ziua postind, să-și completeze postul, iar cine și-a început ziua fără să postească, să completeze restul zilei (ca și cum ar posti).”

După aceea, posteam în această zi și îi puneam și pe copiii noștri să postească, chiar și pe cei mici, in sha Allah. Le făceam jucării din lână, iar dacă vreunul dintre ei plângea de foame, îi dădeam acea jucărie până când era timpul să rupă postul.

Relatat de al-Bukhaari (1960) și Muslim (1136).

Ceea ce pare, de asemenea, să fie cazul este că jucăriile sunt, în principiu, permise copiilor mici, atât băieților, cât și fetelor, după cum se vede mai sus în relatarea lui ar-Rubayyi‘. De asemenea, s-a relatat de la ‘Aa’ishah că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) s-a căsătorit cu ea când avea șapte ani și ea a fost dusă la el ca mireasă când avea nouă ani, iar ea și-a luat păpușile cu ea. El a murit când ea avea optsprezece ani.

Relatat de Muslim (1422).

Al-Qaadi ‘Iyaad (Allah să aibă milă de el) a spus: Cuvintele „și ea și-a luat păpușile cu ea” înseamnă păpușile cu care se joacă fetele, deoarece ea era foarte tânără.

Sfârșitul citatului din Ikmaal al-Mu‘allim Sharh Saheeh Muslim (4/574).

În ceea ce privește hotărârea privind adulții care se joacă cu astfel de păpuși, am întâlnit unii care spun că este permis și unii care consideră că este makrooh.

Badr ad-Deen al-‘Ayni (Allah să aibă milă de el) a spus, comentând hadithul lui ‘Aa’ishah: Modul în care acest hadith se încadrează sub titlul referitor la a fi vesel față de oameni este că Mesagerul lui Allah era vesel și amabil cu ‘Aa’ishah când a aprobat faptul că ea se juca cu păpuși și i-a trimis prietenele să se joace cu ea. ‘Aa’ishah nu ajunsese încă la pubertate, astfel că aceasta a fost o dispensă acordată ei. Totuși, [joaca cu păpușile] este încă makrooh pentru cei care au ajuns la pubertate.

Sfârșitul citatului din ‘Umdat al-Qaari (22/170).

Al-Qaadi ‘Iyaad (Allah să aibă milă de el) a spus: Ceea ce s-a relatat despre joaca cu păpușile se aplică fetelor mici, când dispensa este acordată numai în acest caz.

Sfârșitul citatului din Ikmaal al-Mu‘allim Sharh Saheeh Muslim (6/635).

Al-Haafiz Ibn Hajar a citat – după cum a menționat sora care a pus această întrebare – de la Imam Ibn Hibbaan și Imam an-Nasaa’i (Allah să aibă milă de ei) opinia că joaca cu păpușile este permisă femeilor tinere, fără a limita acest lucru la cele care nu au ajuns încă la pubertate. Ibn Hajar a continuat observând că aceasta este o chestiune care trebuie discutată mai pe larg. Din aceasta se poate înțelege că [acești doi savanți] au spus că joaca cu păpușile este permisă tuturor femeilor în general. Aceasta este opinia corectă.

Ceea ce pare să fie cazul este că hadithul lui ‘Aa’ishah despre întoarcerea Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) de la Khaybar sau Tabook și faptul că el i-a văzut jucăriile în casa ei, inclusiv calul cu două aripi, constituie o dovadă puternică a permisiunii ca femeile să se joace cu jucării, chiar și după pubertate. În timpul campaniei de la Khaybar, care a avut loc în anul 7 AH, ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) avea cincisprezece ani sau mai mult; în timpul campaniei de la Tabook, care a avut loc în anul 9 AH, ea avea șaisprezece ani sau mai mult. În ambele cazuri, ea ajunsese la pubertate, întrucât se știe despre oamenii din acea regiune că ajung devreme la pubertate. De fapt, acest lucru a fost relatat chiar de la ‘Aa’ishah. At-Tirmidhi (Allah să aibă milă de el) a spus: ‘Aa’ishah a spus: Când o fată ajunge la vârsta de nouă ani, este femeie. Sfârșitul citatului din Sunan at-Tirmidhi (2/409). al-Bayhaqi (Allah să aibă milă de el) a spus: Aceasta înseamnă – iar Allah știe cel mai bine – că atunci când îi vine menstruația, este femeie. Sfârșitul citatului din Sunan al-Bayhaqi (1/319).

A se vedea, de asemenea, răspunsul la întrebarea nr. 122534.

Pare, din acestea, iar Allah știe cel mai bine, că ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) ajunsese la pubertate cu ceva timp înainte de Khaybar. Această opinie este mai potrivită decât opinia potrivit căreia ea nu a ajuns la pubertate decât când a împlinit vârsta de cincisprezece ani.

Pe baza acestui fapt, se poate spune că ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) a avut jucării și s-a jucat cu păpuși atât înainte, cât și după atingerea pubertății, mai ales că nu am întâlnit nimic care să indice că a încetat să se joace cu ele după ce a ajuns la pubertate sau că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) i-a interzis să facă acest lucru sau ceva care să indice că și-a aruncat jucăriile când a ajuns la pubertate. Nimic de acest fel nu se vede în hadithuri și relatări.

Merită totuși menționat că al-Haafiz Ibn Hajar nu a afirmat categoric în acea poveste că ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) nu ajunsese la pubertate, așa cum a făcut al-Khattaabi (Allah să aibă milă de el). Mai degrabă, el a comentat-o spunând: „aceasta este o chestiune care trebuie discutată mai pe larg”. De fapt, în altă parte, și în povestea lui ‘Aa’ishah și a etiopienilor, se spune că acest lucru s-a întâmplat în anul 7 AH – anul în care a avut loc campania de la Khaybar – și că ea ajunsese la pubertate, iar la acel moment avea cincisprezece ani. Mai mult, într-un loc se spune că avea șaisprezece ani. Aceasta a fost respingerea opiniei imamului an-Nawawi, potrivit căreia ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) era încă mică și nu ajunsese la pubertate în acel moment.

Textul relatării este următorul:

S-a relatat că ‘Aa’ishah a spus: Pe Allah, îmi amintesc că l-am văzut pe Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) stând la ușa apartamentului meu, când etiopienii se jucau cu sulițele lor în moscheea Mesagerului lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), acoperindu-mă cu mantia sa, astfel încât să le pot privi jocurile, și a continuat să stea acolo de dragul meu până când eu am fost cea care a plecat. Așadar, trebuie să înțelegeți cât de mult le place fetelor tinere distracția.

Relatat de al-Bukhaari (443) și Muslim (892).

Cuvintele lui al-Haafiz Ibn Hajar:

Al-Haafiz (Allah să aibă milă de el) a spus: Ceea ce pare să fie cazul este că acest lucru s-a întâmplat după ce ea a ajuns la pubertate. Am văzut mai sus, în relatarea lui Ibn Hibbaan, că acest lucru s-a întâmplat când a venit delegația etiopienilor, iar ei au venit [la Madinah] în anul 7 AH. Astfel, vârsta ei ar fi fost de cincisprezece ani. Sfârșitul citatului din Fath al-Baari (2/445).

Și el (Allah să aibă milă de el) a spus: Cuvintele „cât de mult le place fetelor tinere” se referă la femeile tinere care sunt încă aproape de etapa copilăriei. În comentariul meu asupra textului din al-‘Eidayn am menționat că la acel moment ea avea cincisprezece ani sau mai mult. Sfârșitul citatului din Fath al-Baari (9/278).

Și el (Allah să aibă milă de el) a spus: Am menționat mai sus, în capitolele despre Eid, răspunsul lui an-Nawawi la aceasta, când a spus că ‘Aa’ishah era sub vârsta pubertății sau că acest lucru s-a întâmplat înainte de impunerea hijabului și și-a susținut opinia prin această parte a hadithului: „Așadar, trebuie să înțelegeți cât de mult le place fetelor tinere distracția.” Însă am menționat mai sus ceea ce poate respinge această concluzie, și anume că în unele relatări ale hadithului se afirmă că acest lucru s-a întâmplat după venirea delegației etiopienilor, iar ei au venit în anul 7 AH, moment în care ‘Aa’ishah avea șaisprezece ani, astfel că ajunsese la pubertate, iar acest lucru s-a întâmplat după impunerea hijabului. Sfârșitul citatului din Fath al-Baari (9/336, 337).

Toate acestea susțin ideea că ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) ajunsese deja la pubertate în momentul în care Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) s-a întors de la Khaybar și i-a văzut jucăriile în casa ei. Aceasta este susținută în continuare de faptul că, deși ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) ajunsese la pubertate, încă avea înclinații asemenea celor ale fetelor tinere de a se juca cu jocuri permise.

În al-Mawsoo‘ah al-Fiqhiyyah (12/121), după citarea opiniei lui al-Khattaabi și a comentariului lui Ibn Hajar asupra ei, se spune:… Aceasta indică faptul că dispensa nu este limitată la fetele care nu au ajuns încă la pubertate; mai degrabă, ea include etapa de după pubertate, atât timp cât există o nevoie pentru aceasta. Motivul acestei dispense este că aceasta le antrenează să aibă grijă de copii. Am menționat mai sus o relatare de la al-Hulaymi care spune că există un alt motiv pentru aceasta, și anume că băieților le place să fie distrați și să se amuze, iar acest lucru le oferă mai multă energie, putere și bucurie, o bună educație și un anumit grad de învățare. Pe baza acestui fapt, chestiunea nu este limitată doar la copiii de sex feminin; mai degrabă, îi include și pe copiii de sex masculin. Printre savanții care au afirmat clar aceasta s-a numărat Abu Yoosuf. În al-Qunyah se relatează de la el că a spus: Este permis să se vândă jucării și copiilor să se joace cu ele. Ceea ce susține permisiunea ca aceștia să se joace cu jucării care au imagini – pe lângă păpuși – este ceea ce este dovedit în as-Saheehayn de la ar-Rubayyi‘ bint Mu‘awwidh al-Ansaariyyah (Allah să fie mulțumit de ea). Sfârșitul citatului.

Și Allah știe cel mai bine.

Distribuie
Informații editoriale
Sinteză documentată — responsabil editorial: Echipa editorială Tawhid.ro
Sursă documentată:
Statutul sursei: Sursă contextualăDrepturile asupra contribuției editoriale originale Tawhid.ro sunt rezervate; sursele citate își păstrează propriile drepturi.

Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).

Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.