Soțiile Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) au efectuat Hajj fără un mahram?

Opinia corectă a savanților este cea a hanafiților și hanbaliților, care spun că nu este permis ca o femeie să călătorească pentru Hajj sau în orice alt scop fără un mahram, deoarece Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) a spus: „Nicio femeie nu trebuie să călătorească decât împreună cu un mahram.” Relatat de al-Bukhaari (1862) și Muslim (1341). 

Acest lucru a fost deja discutat în răspunsurile la întrebările nr. 3098, 34380 și 47029. 

Însă unii savanți, precum șafi’iții și malikiții, precum și unii dintre salaf, au fost de părere că este permis ca o femeie să călătorească pentru Hajj fără un mahram, dacă ea călătorește împreună cu un grup de încredere. 

Ei au citat ca dovadă ceea ce menționează întrebătorul, și anume că soțiile Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) au efectuat Hajj fără un mahram. Acest lucru este menționat în relatarea transmisă de al-Bukhaari (1860), potrivit căreia ‘Umar ibn al-Khattaab (Allah să fie mulțumit de el) le-a permis soțiilor Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui), în timpul ultimului Hajj pe care l-a efectuat, și i-a trimis împreună cu ele pe ‘Uthmaan ibn ‘Affaan și ‘Abd al-Rahmaan ibn ‘Awf. 

Savanții care susțin prima opinie citează mai multe lucruri ca dovezi, printre care următoarele: 

1 – Ei au spus că hadithul nu afirmă că ele nu aveau un mahram cu ele. Poate că mahramii lor se aflau cu ele în caravana Hajjului, iar ‘Umar ibn al-Khattaab i-a trimis pe ‘Uthmaan ibn ‘Affaan și ‘Abd al-Rahmaan ibn ‘Awf cu ele ca semn suplimentar de respect și pentru mai multă liniște sufletească. Nu se poate crede că Sahaabah ar fi încălcat interdicția Profetului privind călătoria femeilor fără mahrami, mai ales că unele relatări – chiar dacă isnadurile lor sunt oarecum discutabile –  indică faptul că mahramii lor erau prezenți. 

Ibn al-Jawzi a relatat în al-Muntazam, cu privire la evenimentele din anul 23 AH, că Abu ‘Uthmaan, Abu Haarithah și al-Rabee’ au spus: ‘Umar a efectuat Hajj împreună cu soțiile Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui), cu care se aflau mahramii lor, în fața cărora nu trebuiau să respecte hijab-ul. În fruntea caravanei lor l-a așezat pe ‘Abd al-Rahmaan ibn ‘Awf, iar în spate l-a așezat pe ‘Uthmaan ibn ‘Affaan …  

Mai mult, este foarte puțin probabil ca mahramii lor să nu fi fost prezenți, întrucât atât de mulți oameni au călătorit cu ele pentru Hajj din Madeenah. Cel mai probabil se afla acolo un frate, un bunic, un unchi matern, un unchi patern sau un alt mahram prin alăptare, deoarece alăptarea copiilor altor persoane era foarte răspândită în acea perioadă. 

2 – Dacă presupunem că nu existau mahrami cu ele, atunci acest lucru ar fi putut fi un ijtihaad din partea lor. Este bine cunoscut faptul că ijtihaadul Sahaabah nu poate fi acceptat dacă este contrar unui text autentic relatat de la Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui). 

Al-San’aani (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Acest lucru nu poate fi luat drept dovadă, deoarece nu există consens. 

Subul al-Salaam (2/930). 

3 – Un al treilea grup de savanți a susținut că acest lucru se aplica numai soțiilor Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui), deoarece ele erau Mamele Credincioșilor, iar toți bărbații erau mahramii lor. 

Abu Haneefah (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Toți oamenii erau mahrami pentru ‘Aa’ishah, astfel încât, indiferent cu cine călătorea, ea călătorea împreună cu un mahram, însă acest lucru nu se aplică niciunei alte femei. Sfârșitul citatului. 

 ‘Umdat al-Qaari’ (10/220). 

Însă acest răspuns al lui Abu Haneefah nu este acceptabil, deoarece soțiile Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) erau Mamele Credincioșilor în privința căsătoriei, dar nu erau mahrami. Dacă Mamele Credincioșilor ar fi fost mahrami, le-ar fi fost permis să-și scoată hijaburile în fața lor, să rămână singure cu ei și așa mai departe, iar nimeni nu ar sugera un asemenea lucru. 

Ibn Taymiyah spune în Manhaaj al-Sunnah (4/207), referitor la soțiile Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui): Ele sunt Mamele Credincioșilor în sensul că este haram pentru oricine altcineva să se căsătorească cu ele, nu în sensul că sunt mahrami. Sfârșitul citatului. 

Cel mai bun răspuns este primul. 

În concluzie: nu este permis să respingem hadithurile saheeh din cauza interpretărilor unora dintre faptele Sahaabah, care pot fi interpretate în mai multe feluri. Ceea ce se cere este să urmăm ceea ce este dovedit, nu ceea ce este supus unor interpretări diferite. 

Shaykh ‘Abd al-‘Azeez ibn Baaz (Allah să aibă milă de el) a fost întrebat: Ei spun că ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) a efectuat Hajj împreună cu ‘Uthmaan fără un mahram. 

El a răspuns: 

Acest lucru necesită dovezi. Nu este permis să se spună că ea a efectuat Hajj fără un mahram fără dovezi. Trebuie să fi avut un mahram. Ea îi avea pe fiii fratelui ei, îl avea pe fratele ei ‘Abd al-Rahmaan, îi avea pe fiii surorii ei Asma’. Cel care spune că ea a efectuat Hajj fără un mahram minte, dacă nu poate aduce o dovadă. Mai mult, chiar dacă presupunem că ea a efectuat Hajj fără un mahram, ea nu era infailibilă; niciunul dintre Sahaabah nu era infailibil. Dovada este ceea ce au spus Allah și Mesagerul Său; opinia cutăruia și cutăruia nu este o dovadă. Ceea ce contravine Sunnah nu poate fi considerat o dovadă. Dovada se găsește în Sunnah autentică. Acest lucru este bine cunoscut printre savanți și asupra lui există consens.  

Al-Shaafa’i (Allah să aibă milă de el) a spus: Oamenii sunt unanim de acord că, odată ce Sunnah Mesagerului lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) a devenit clară pentru o persoană, aceasta nu are dreptul să o ignore și să urmeze opinia vreunei persoane.  

Maalik (Allah să aibă milă de el) a spus: Opinia oricăruia dintre noi poate fi acceptată sau respinsă, cu excepția ocupantului acestui mormânt (referindu-se la Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui)). 

Ceea ce se înțelege este că ceea ce li se cere oamenilor Islamului și credincioșilor este să accepte Sunnah, iar aceasta nu trebuie ignorată din cauza opiniilor acestei persoane sau ale acelei persoane. Mai mult, nu trebuie să se creadă că ‘Aa’ishah a încălcat Sunnah, întrucât ea era o faqeehah bine cunoscută și cea mai cunoscătoare dintre femeile lumii, iar ea este cea care a auzit hadithuri de la Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui). Sfârșitul citatului. 

Fataawa al-Shaykh Ibn Baaz (25/361, 362) 

Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Dacă cineva ar spune: Acest hadith nu afirmă că exista un mahram cu ele. Se poate spune că situația soțiilor Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) era diferită deoarece ele erau Mamele Credincioșilor, nu în sensul că erau mahrami, ci ca semn de respect? Sau se poate spune că aici nu se menționează nimic despre mahrami, însă el i-a trimis pe acești doi nobili Sahaabis împreună cu mahramii? Prima posibilitate este posibilă, iar a doua de asemenea. 

Dacă acceptăm principiul potrivit căruia ceea ce este ambiguu trebuie înțeles în lumina a ceea ce este clar și definitiv, ce putem spune? 

Răspunsul este că acceptăm a doua posibilitate și spunem că trebuie să fi existat mahrami cu ele, însă acești doi nobili Sahaabis au fost trimiși cu ele ca onoare și semn de respect față de Mamele Credincioșilor (Allah să fie mulțumit de ele). Sfârșitul citatului. 

Sharh Kitaab al-Hajj min Saheeh al-Bukhaari (caseta nr. 19, partea 2). 

Și Allah știe cel mai bine.