Ar trebui să accepte banii tatălui său, câștigați din surse haram?
Întrebare
„Sper să mă puteți sfătui în această problemă. Sunt un tânăr de douăzeci și unu de ani. Studiez la facultatea de afaceri, iar tatăl meu lucrează în turism (în sectorul privat, într-unul dintre orașele turistice). Este inginer electrician și lucrează în stațiune ca director al departamentului de inginerie, ceea ce înseamnă că este responsabil de tot ceea ce ține de electricitate, începând cu corpurile de iluminat și terminând cu pompele de apă, inclusiv frigidere pentru păstrarea vinului, luminile pentru sălile de dans, televizoarele etc. Primește un salariu mare pentru această muncă, patru mii de lire egiptene. Pe lângă studii, am lucrat și într-un restaurant – doar pentru că îmi plăcea munca, nu pentru că aveam nevoie de bani. Când am vrut să devin independent și să încep o mică afacere proprie, nu am găsit pe nimeni în afară de tatăl meu de la care să iau banii de care aveam nevoie. Dar nu eram sigur dacă banii tatălui meu sunt halal sau haram, așa că am consultat unul dintre șaykhii cunoscuți ca fiind dintre Ahl al-Sunnah, iar el mi-a spus că, deoarece banii lui sunt amestecați, nu îmi este permis să iau nimic din ei cu excepția lucrurilor esențiale, precum mâncarea, băutura, îmbrăcămintea și taxele de școlarizare. În ceea ce privește ceea ce am nevoie drept capital pentru a începe propria afacere, mi-a spus că este permis să iau de la el sub formă de împrumut. Dar acum tatăl meu vrea să mă ajute în calitate de tată și să lucreze alături de mine în magazin. Uneori lăsam magazinul în grija lui și plecam să mă ocup de nevoile magazinului și de propriile mele nevoi. În acest fel, tatăl meu a început să afle despre munca mea și a putut să conducă singur magazinul. Aici apare prima problemă … Obișnuiam să țin evidențe exacte ale lucrurilor pe care le luam de la tatăl meu, dar, de când s-a alăturat mie în magazin, lucrurile s-au amestecat. Tatăl meu ia uneori bani din propriul buzunar și îi pune în casierie sau cumpără marfă pentru magazin din banii săi. Acest lucru poate fi urmărit cu mult efort, dar ceea ce nu pot urmări este faptul că poate cumpăra mâncare pentru casă, apoi constată că magazinul are nevoie de ea, așa că aduce o parte din ceea ce a cumpărat pentru casă și o pune în magazin, fără știrea mea și fără să mă consulte și fără să-mi spună cât a costat, pentru ca eu să-i pot restitui banii. A doua problemă este că nu este mulțumit de ideea ca eu să-i restitui banii; consideră că sunt banii mei și ai fraților mei și că el muncește și aduce acești bani pentru noi, așa că nu va accepta niciodată să-i fie restituiți. A treia problemă este că nu este convins că banii lui sunt haram – dacă sunt haram. El consideră că este vorba despre genul de „necesitate care face ca lucrurile interzise să fie permise”, iar slujba lui la stat îi plătește doar 400 de lire egiptene – nu și diferența. Suntem o familie de cinci persoane, dintre care două studiază la universitate. El consideră că averea statului este în întregime haram, deoarece statul se ocupă de împrumuturi bazate pe riba, impune taxe și permite comerțul cu alcool, astfel încât oricine lucrează are un element haram în venitul său. Întrebarea mea acum este: 1- Care este hotărârea cu privire la averea tatălui meu? Se aplică aici principiul „necesității care face ca lucrurile interzise să fie permise”? Dacă acesta este cazul, ne este permis să folosim câștigurile sale haram deoarece are grijă de noi? 2- Cum pot calcula câți bani a contribuit tatăl meu la afacerea mea, când nici el însuși nu știe cât a contribuit? 3- Cum îi pot restitui acești bani – dacă trebuie să-i restitui – dacă refuză să-i primească? Îmi este permis să insist și să achit datoriile pe care le datorez persoanelor cărora le sunt datorate? 4- Ce îmi este permis din averea tatălui meu? Dacă moare, îmi este permis să moștenesc averea lui?."
Răspuns
Fără îndoială, lucrul în industria turismului așa cum există în prezent, mai ales în țara dumneavoastră, implică multe lucruri care contravin sharee’ah, precum amestecul dintre bărbați și femei, tabarruj (afișarea ostentativă a frumuseții de către femei), alcoolul și alte lucruri haram. Întrucât aceasta este situația, o parte din averea tatălui dumneavoastră este haram. Aceasta este ceea ce savanții numesc avere amestecată.
Savanții au afirmat că, dacă o persoană are avere amestecată care include atât halal, cât și haram, este permis să mănânci din averea sa și este permis să tratezi cu ea în toate modurile, dar este mai bine să fii precaut.
În ceea ce privește afirmația tatălui dumneavoastră că aceasta este o necesitate, ea nu este corectă, deoarece există multe mijloace de a câștiga un trai halal. Allah spune (interpretarea sensului):
„Iar celui care se teme de Allah și Îi respectă poruncile, El îi va găsi o ieșire (din orice dificultate).
3. Și îi va dărui cele necesare de unde nici nu se gândește”
[al-Talaaq 65:2-3]
Dacă o persoană face această afirmație, în curând va pretinde că poate face tot felul de lucruri haram din cauza necesității.
Trebuie să înțelegeți că există consecințe grave ale consumării averii haram, chiar dacă aceasta înseamnă doar că du`as-urile unei persoane nu sunt acceptate, după cum se spune în Saheeh Muslim, că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Allah este Bun și nu acceptă decât ceea ce este bun...” și a menționat un bărbat care călătorește de mult timp, neîngrijit și acoperit de praf, și își ridică mâinile către ceruri (și spune): „O, Doamne, O, Doamne”, în timp ce mâncarea lui este haram, băutura lui este haram, hainele lui sunt haram și este hrănit cu haram; deci cum ar putea primi vreun răspuns? Relatat de Muslim, nr. 1015.
Averea pe care tatăl dumneavoastră a dobândit-o prin slujba haram este descrisă de savanți drept avere haram din cauza modului în care a fost dobândită, adică a câștigat-o într-un mod haram. Unii savanți sunt de părere că această avere este haram doar pentru cel care o câștigă, dar pentru cel care o primește de la el într-un mod permis nu este haram, de exemplu dacă tatăl dumneavoastră vă oferă un dar sau cheltuiește pentru dumneavoastră și așa mai departe.
Shaykh Ibn ‘Uthaymeen a spus: Unii dintre savanți au spus că, în cazul averii care este haram din cauza modului în care a fost dobândită, păcatul revine doar celui care a câștigat-o, nu celui care o primește într-un mod permis de la cel care a dobândit-o. Aceasta este diferit de averea care este haram în sine, precum alcoolul, averea luată cu forța și așa mai departe. Această opinie are o bază puternică, deoarece Mesagerul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a cumpărat mâncare de la evrei pentru familia sa și a mâncat din mielul pe care femeile evreice i l-au oferit la Khaybar și a acceptat invitația unui evreu, deși este binecunoscut că majoritatea evreilor consumă riba și avere haram. Poate că această opinie este susținută și de cuvintele Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) despre carnea care a fost oferită ca milostenie lui Bareerah: „Este milostenie pentru ea și un dar de la ea pentru noi.” Al-Qawl al-Mufeed ‘ala Kitab al-Tawheed, 3/112.
Shaykh Ibn ‘Uthaymeen a spus: În ceea ce privește ceea ce este haram din cauza modului în care a fost dobândit, precum ceea ce este luat prin înșelăciune, prin riba, prin minciună și așa mai departe, acest lucru este haram pentru cel care îl dobândește, dar nu este haram pentru altcineva dacă îl primește de la el într-un mod permis. Acest lucru este indicat de faptul că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) obișnuia să trateze cu evreii, deși aceștia consumau avere haram și riba. Aceasta indică faptul că nu este haram pentru altcineva decât cel care a dobândit-o. Tafseer Soorat al-Baqarah, 1/198.
Pe baza acestui fapt, puteți moșteni de la tatăl dumneavoastră și nu trebuie să țineți evidența a ceea ce a contribuit la afacerea dumneavoastră sau să-i restituiți ceea ce a contribuit, dar dacă sunteți precaut în privința consumării averii sale cât de mult puteți, aceasta este mai bine. Iar Allah știe cel mai bine.
Pentru mai multe informații, consultați Ahkaam al-Quran de Ibn al-‘Arabi, 1/324; al-Majmoo’, 9/430; al-Fatawa al-Fiqhiyyah al-Kubra de al-Bayhaqi, 2/233; Kashshaaf al-Qinaa’, 3/496, întrebarea nr. 21701.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.