بيان حقيقة التوحيد الذي جاءت به الرسل ودحض الشبهات التي أثيرت حوله

تقديم

Cuvânt înainte

„Adorați-L pe Allah! Nu aveți altă divinitate în afara Lui.”

„Am trimis în fiecare comunitate un trimis: «Adorați-L pe Allah și feriți-vă de ṭāghūt!»”

„Nu i-am creat pe djinni și pe oameni decât ca să Mă adore.”

„Știi care este dreptul lui Allah asupra robilor și care este dreptul robilor asupra lui Allah?” A spus: „Dreptul lui Allah asupra robilor este să Îl adore și să nu Îi asocieze nimic, iar dreptul robilor asupra lui Allah este să nu îl pedepsească pe cel care nu Îi asociază nimic.”

„Stăpânul tău a hotărât să nu Îl adorați decât pe El și să vă purtați cu bunătate față de părinți.”

„Spune: «Veniți să vă recit ceea ce Stăpânul vostru v-a interzis: să nu Îi asociați nimic și să vă purtați cu bunătate față de părinți.»”

„Numai pe Tine Te adorăm și numai de la Tine cerem ajutor.”

„Fiecare nou-născut se naște în starea de fiṭrah.”

„Părinții lui îl fac însă evreu, creștin ori magian.”

„Oamenii erau o singură comunitate. Allah i-a trimis apoi pe profeți ca vestitori de bine și avertizatori și a pogorât împreună cu ei Cartea, cu adevărul, pentru a judeca între oameni în cele în care se deosebeau.”

„Oamenii nu erau decât o singură comunitate, apoi s-au deosebit.”

„Între Ādam și Nūḥ, binecuvântarea și pacea fie asupra amândurora, au fost zece generații, toate în Islam.”

Învățatul Ibn al-Qayyim a spus: „Aceasta este părerea corectă despre verset” și a menționat ceea ce o sprijină din Coran.

„Au spus: «Nu vă părăsiți divinitățile și nu îi părăsiți pe Wadd, Suwāʿ, Yaghūth, Yaʿūq și Nasr!»”

Al-Bukhārī, Allah să aibă milă de el, a relatat în Ṣaḥīḥ-ul său

 de la Ibn ʿAbbās, Allah să fie mulțumit de el și de tatăl său:

Apoi el, Allah să aibă milă de el, a spus

 pericolul agățării imaginilor pe pereți și al înălțării statuilor în locurile de adunare și în piețe: aceasta îi poate duce pe oameni la shirk, atunci când preamărirea acelor imagini și statui ajunge la adorarea lor și la credința că ele aduc binele și îndepărtează răul, așa cum s-a întâmplat cu poporul lui Nūḥ.

 cât de mult dorește Șayṭān să îi rătăcească pe fiii lui Ādam și cât de viclean este cu ei. Îi poate aborda exploatându-le sentimentele și pretinzând că îi îndeamnă la bine. Când a văzut atașamentul poporului lui Nūḥ față de oamenii drepți și iubirea lor pentru aceștia, i-a chemat să exagereze în această iubire, poruncindu-le să le așeze chipurile în locurile de adunare. Scopul lui era să îi abată de pe calea cea dreaptă.

 Șayṭān nu urmărește doar să amăgească generațiile prezente, ci privește și spre generațiile viitoare. Când nu a putut să aducă la shirk generația de atunci a poporului lui Nūḥ, și-a pus speranța în generația următoare și i-a întins capcana.

 nu este îngăduită îngăduința față de căile care duc la rău; ele trebuie întrerupte, iar poarta lor trebuie închisă.

 meritul învățaților care își pun știința în practică: prezența lor printre oameni este un bine, iar lipsa lor este un rău. Șayṭān nu a putut să rătăcească acel popor până când aceștia nu au dispărut.

Spune: „Cine vă dă hrană din cer și de pe pământ? Cine stăpânește auzul și văzul? Cine îl scoate pe cel viu din cel mort și îl scoate pe cel mort din cel viu? Cine cârmuiește toate lucrurile?” Vor spune: „Allah!” Spune atunci: „Oare nu vă temeți?”

„A făcut el din divinități un singur Dumnezeu? Acesta este un lucru de mirare!”

Acesta este Allah, Domnul vostru! Nu există alt dumnezeu în afară de El, Creatorul tuturor lucrurilor. Adorați-L, așadar! El este Veghetor peste toate lucrurile.

Dacă îi întrebi cine a creat cerurile și pământul, vor spune: „Allah!” Spune: „Spuneți-mi despre cele pe care le chemați în afară de Allah: dacă Allah voiește să mă atingă un rău, pot ele să îndepărteze răul Lui? Sau, dacă voiește o îndurare pentru mine, pot ele să oprească îndurarea Lui?”

Ei spun: „Nu există decât viața noastră lumească: murim și trăim și numai timpul ne face să pierim.”

Oare au fost creați fără un creator sau ei sunt creatorii? Oare ei au creat cerurile și pământul? Nu! Ei nu au convingere.

Aceasta este creația lui Allah. Arătați-mi ce au creat cei de dincolo de El!

Spune: „V-ați gândit la cele pe care le chemați în afară de Allah? Arătați-mi ce au creat ele pe pământ sau dacă au vreo parte la ceruri!”

„Tu știi că nu le-a trimis pe acestea decât Domnul cerurilor și al pământului.”

Le-au negat din nedreptate și trufie, deși sufletele lor erau convinse de ele.

Și pe ʿĀd și pe Thamūd! V-a devenit limpede din locuințele lor. Șayṭān le-a împodobit faptele și i-a abătut de la cale, cu toate că aveau puterea de a vedea limpede.

O, oameni! Adorați-L pe Domnul vostru, Cel care v-a creat pe voi și pe cei de dinaintea voastră, ca să aveți teamă de El! El v-a făcut pământul așternut și cerul zidire și a coborât din cer apă, scoțând prin ea roade ca hrană pentru voi. Nu-I faceți, așadar, lui Allah semeni, de vreme ce voi știți!

„Eu mă dezic de cele pe care le adorați, în afară de Cel care m-a creat: El mă va călăuzi.”

Am trimis în fiecare comunitate un trimis: „Adorați-L pe Allah și feriți-vă de ṭāghūt!”

Cel care îl respinge pe ṭāghūt și crede în Allah s-a prins de cea mai trainică toartă, care nu se rupe.

Cine își încalcă legământul îl încalcă numai în paguba sa, iar celui care împlinește ceea ce I-a făgăduit lui Allah, El îi va da o răsplată măreață.

„A făcut el din divinități un singur Dumnezeu?”

„Ai venit la noi ca să Îl adorăm numai pe Allah și să părăsim ceea ce adorau părinții noștri?”

„Ne oprești să adorăm ceea ce adorau părinții noștri?”

Ei au spus: „Nu vă părăsiți divinitățile! Nu îi părăsiți pe Wadd, Suwāʿ, Yaghūth, Yaʿūq și Nasr!”

Unii dintre ei explică „ilāh” prin „cel care are puterea de a aduce la existență, de a crea și de a înfăptui existența”.

Tot astfel, nu am trimis înaintea ta vreun prevenitor într-o cetate fără ca cei care trăiau în belșug în ea să spună: „Noi i-am găsit pe părinții noștri pe o cale și mergem pe urmele lor.”

Chiar dacă părinții lor nu știau nimic și nu erau călăuziți?

Lămurirea adevărului despre tawḥīdul cu care au venit trimișii și respingerea îndoielilor stârnite în jurul lui

الخاتمة

„Shirkul este o nedreptate uriașă.”

Allah nu iartă să I se facă părtași, dar iartă ceea ce este mai puțin de atât cui voiește.

Celui care Îi face lui Allah părtași, Allah i-a oprit Paradisul, iar sălașul său este Focul.

O, voi care credeți! Politeiștii sunt necurați, deci să nu se mai apropie de Moscheea cea Sacră după acest an al lor!

Când se vor fi încheiat lunile sacre, ucideți-i pe politeiști oriunde îi găsiți, prindeți-i, împresurați-i și pândiți-i în orice loc de pândă. Dar dacă se căiesc, împlinesc rugăciunea și dau zakāh, lăsați-i să meargă pe calea lor!

Cine Îi face lui Allah părtași este ca și cum ar fi căzut din cer, iar păsările l-ar fi înșfăcat ori vântul l-ar fi aruncat într-un loc îndepărtat.

Nu vă căsătoriți cu femeile politeiste până ce nu cred! O roabă credincioasă este mai bună decât o politeistă, chiar dacă vă place. Și nu le dați în căsătorie politeiștilor până ce nu cred! Un rob credincios este mai bun decât un politeist, chiar dacă vă place.

Ție și celor de dinaintea ta li s-a revelat: „Dacă Îi vei face părtași, fapta ta va fi zadarnică și vei fi negreșit dintre cei pierduți.”

Dacă I-ar fi făcut părtași, ar fi devenit zadarnic tot ceea ce făceau.

Slavă Domnului tău, Domnul măreției, mai presus de ceea ce Îi atribuie ei! Pace asupra trimișilor! Și lauda Îi aparține lui Allah, Domnul lumilor!

Slavă Lui! El este mai presus de ceea ce Îi asociază ei!

Slavă Lui! El este cu mult mai presus de ceea ce spun ei!

Încheiere

Glosar

Bibliografie

Ce înseamnă adorarea numai a lui Allah și care este legătura ei cu recunoașterea stăpânirii Sale? Ṣāliḥ al-Fawzān explică înțelesul mărturisirii de credință, începutul shirkului și douăsprezece îndoieli despre mijlocire, tawassul, oamenii drepți și vise.