Vor să se căsătorească potrivit tradiției hinduse

În primul rând:

Din întrebare reiese clar că există două lucruri care contravin învățăturilor islamice. Primul este imitarea hindușilor, care sunt necredincioși. Nu este permis ca un musulman să-i imite pe alții în chestiuni care le sunt specifice, precum anumite tipuri de îmbrăcăminte, sărbători, festivaluri și așa mai departe.

Unul dintre motivele interzicerii imitării necredincioșilor este ca aceasta să nu aibă un impact asupra gândirii celui care îi imită, deoarece, atunci când o persoană imită oameni în exterior, aceasta va avea un impact asupra sa în interior, până când aproape că se va considera asemenea celor pe care îi imită. [Un alt motiv pentru interzicerea imitării altora] este ca musulmanul să se deosebească de necredincios, astfel încât musulmanii să nu-și piardă demnitatea, iar necredincioșii să nu fie ținuți la mare cinste.

În ceea ce privește chestiuni precum aceasta, Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus, explicând situația celor care poartă cureaua zunar, care era un tip de curea purtat exclusiv de nemusulmani în trecut:

Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cine imită un popor este unul dintre ei.” Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: Cel mai puțin care poate fi înțeles din acest hadith este că este interzis, deși sensul aparent indică faptul că cel care îi imită este necredincios.

Prin urmare, imitarea lor nu este doar detestabilă (makrooh), deoarece este imitarea curelei zunar a creștinilor, iar aceasta ar însemna că este haraam, deoarece Mesagerul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cine imită un popor este unul dintre ei.” Dar aceasta nu înseamnă că devine necredincios; mai degrabă este unul dintre ei în ceea ce privește îmbrăcămintea și aspectul său, ceea ce face aproape imposibilă diferențierea dintre un bărbat care îi imită pe creștini în înfățișare și îmbrăcăminte și un bărbat care este creștin, astfel încât devine unul dintre ei în privința înfățișării sale exterioare.

Ei au spus: Mai există ceva, anume că imitarea lor în exterior poate duce la imitarea lor în interior, iar aceasta este într-adevăr situația, deoarece, dacă o persoană îi imită în exterior, va simți că este în armonie cu ei și că nu îi detestă, iar aceasta o va conduce să-i imite în interior, astfel încât își va pierde angajamentul religios.

Opinia corectă este că purtarea acesteia este haraam.

Ash-Sharh al-Mumti‘ (2/192-193)

În al doilea rând:

A doua chestiune condamnabilă din sărbătoarea menționată în întrebare este faptul că bărbații intră la mireasă în timp ce aceasta poartă podoabele sale și amestecul liber al bărbaților și femeilor la sărbătoare. Ambele chestiuni sunt haraam.

S-a relatat de la ‘Uqbah ibn ‘Aamir că Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Feriți-vă să intrați la femei.” Un bărbat dintre Ansaar a spus: O, Mesager al lui Allah, dar ce se întâmplă cu ruda prin alianță? El a spus: „Ruda prin alianță este moartea.”

Relatat de al-Bukhaari (4934) și Muslim (2173).

An-Nawawi a spus: În ceea ce privește cuvintele Profetului (binecuvântările și pacea fie asupra sa), „Ruda prin alianță este moartea”, sensul este că teama de (răul din partea) lui este mai mare decât teama de (răul din partea) altora, iar posibilitatea răului și a fitnah din partea lui este mai mare, deoarece poate ajunge la soție și poate rămâne singur cu ea fără ca nimeni să-i obiecteze, spre deosebire de cazul unui străin. Prin ruda prin alianță se înțeleg aici rudele soțului, în afară de tatăl și bunicul său, precum și fiii și nepoții săi. Cei care sunt mahrams pentru soția lui, precum tatăl sau fiii săi, au voie să rămână singuri cu ea și nu sunt descriși drept „moarte”. Mai degrabă, aici se are în vedere fratele soțului, nepotul, unchiul patern, verii și așa mai departe, care nu sunt mahrams (pentru soția sa) și în privința cărora oamenii sunt de obicei îngăduitori, astfel încât un bărbat poate rămâne singur cu soția fratelui său. Aceasta este descrisă drept moarte și este mai potrivit ca ei să nu fie lăsați să se apropie de femeie decât un străin, din cauza celor menționate mai sus. Acesta este sensul corect al hadithului.

Sharh Muslim (14/153).

Vei găsi o discuție suplimentară despre problema amestecului liber în răspunsul la întrebarea nr. 1200.

Îl rugăm pe Allah, Preaînălțatul, să-ți călăuzească familia și pe musulmani și să-i ajute să renunțe la rele, să le urască și să-i călăuzească spre ceea ce este bun și drept.

Și Allah știe cel mai bine.