Va fi pedepsit soțul ei decedat deoarece mama lui a întârziat să-i dea soției partea cuvenită din moștenire?

Intrarea în posesie și dobândirea proprietății asupra averii reprezintă una dintre condițiile obligativității zakaah-ului; nu se datorează zakaah pentru avere atunci când posesia și proprietatea asupra acesteia nu sunt stabilite, deoarece, atunci când posesia și proprietatea nu sunt stabilite, proprietarul averii nu poate dispune de ea în propriul său interes, prin urmare este cu atât mai potrivit ca nimeni altcineva să nu aibă drepturi asupra ei înainte ca posesia și proprietatea să fie stabilite. 

Savanții Comitetului Permanent au fost întrebați: 

Tatăl meu a murit – Allah să aibă milă de el – și a lăsat în urma sa, în patrimoniul său, niște bani care au fost depuși în conturi bancare. Deoarece împărțirea acestor bani între moștenitori nu a fost finalizată decât după mai mult de doi ani de la moartea tatălui nostru, din mai multe motive, unele dintre acestea fiind în afara controlului nostru, iar altele datorându-se faptului că unii dintre moștenitori locuiesc în străinătate și au întârziat să numească pe cineva care să participe la proces, și deoarece a fost nevoie de ceva timp pentru ca acele bănci să decidă cu privire la împărțirea patrimoniului, nu s-a plătit zakaah pentru acei bani de la moartea tatălui nostru, Allah să aibă milă de el. Deoarece au trecut puțin mai mult de doi ani de atunci, trebuie plătit zakaah pentru toate părțile moștenitorilor împreună sau trebuie plătit pentru fiecare parte în mod separat și care este rata zakaah-ului? 

Comitetul a răspuns: 

Dacă situația este așa cum a fost descrisă, atunci nu se datorează zakaah pentru averea tatălui vostru pentru cei doi ani în care patrimoniul nu a fost împărțit, deoarece nu a fost posibil ca fiecare moștenitor să intre în posesia părții sale, din motive care au fost în afara controlului moștenitorilor, și deoarece unii dintre moștenitori erau departe și erau răspândiți, ceea ce a reprezentat una dintre cauzele întârzierii efectuării împărțirii patrimoniului, după cum ați menționat. Prin urmare, partea fiecărui moștenitor intră sub incidența hotărârii privind averea a cărei proprietate nu este stabilită, iar una dintre condițiile validității zakaah-ului este ca posesia și proprietatea să fie stabilite. Însă, atunci când fiecare moștenitor și-a primit partea din patrimoniu, dacă trece un an întreg și aceasta atinge pragul minim (nisaab), atunci zakaah-ul devine datorat în proporție de un sfert dintr-o zecime (2.5%). Sfârșitul citatului. 

Pe baza acestui fapt, nu trebuie să plătiți zakaah pentru nicio moștenire pe care nu ați putut să o luați în posesie sau de care nu ați putut dispune, ori a cărei valoare nu o cunoașteți, deoarece proprietatea voastră nu este stabilită și nu puteți dispune de ea în propriul vostru interes sau în interesul altcuiva. Dacă ajungeți să puteți intra în posesia ei sau să dispuneți de ea, atunci trebuie să plătiți zakaah pentru ea din momentul în care deveniți capabili să dispuneți de ea, dacă atinge pragul minim, după ce a trecut un an întreg. 

În al doilea rând: 

Soțul dumneavoastră nu va fi pedepsit pentru ceea ce face mama lui, întârziind moștenirea dumneavoastră sau privându-vă de moștenirea la care aveți dreptul, atât timp cât el nu a lăsat instrucțiuni în acest sens și nu i-a cerut mamei sale să vă priveze de moștenire și nu a aprobat acest lucru în timpul vieții sale, deoarece nu mai are control asupra acestei averi după moartea sa. Când a murit, aceasta a trecut la moștenitorii lui și este acum proprietatea moștenitorilor lui, nu proprietatea sa. Prin urmare, el nu va fi tras la răspundere pentru ceea ce fac alții cu averea sa. Allah, Preaînălțatul, spune (interpretarea sensului): “Allah nu impune niciunui suflet o povară mai mare decât poate suporta. El primește răsplata pentru binele pe care l-a dobândit și este pedepsit pentru răul pe care l-a dobândit” [al-Baqarah 2:286]. 

Al-Bukhaari (6442) a relatat că Ibn Mas‘ood a spus: Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: “Cine dintre voi iubește averea moștenitorului său mai mult decât propria sa avere?” Ei au spus: O, Mesager al lui Allah, nu există niciunul dintre noi a cărui avere să nu-i fie mai dragă decât averea moștenitorului său. El a spus: “Cu adevărat, averea sa este ceea ce a trimis înainte (cheltuind-o în caritate și în scopuri bune, astfel încât răsplata pentru aceasta să fie păstrată pentru el), iar averea moștenitorului său este ceea ce a păstrat.” 

După moartea sa, aceasta este descrisă drept averea moștenitorului său. 

Al-Haafiz (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Tot ceea ce lasă în urmă persoana decedată devine proprietatea moștenitorului.

Sfârșitul citatului din Fath al-Baari (11/260) 

Consultați, de asemenea, întrebarea nr. 117209 

Iar Allah știe cel mai bine.