Un comentariu privind confuzia referitoare la povestea lui Sa‘d ibn al-Rabi‘ care și-a divorțat soția pentru ca ‘Abd al-Rahman ibn ‘Awf să se poată căsători cu ea
Întrebare
„Am aflat că Islamul îi învață pe soți să se iubească și să fie atașați unul de celălalt după Nikah și să rămână împreună cu liniște sufletească. Dar am câteva nelămuriri cu privire la un Hadith (Bukhari 3781), în care nobilul Sahaba Sa`d bin Ar-Rabi` se oferă să renunțe la multe dintre binecuvântările sale pentru a i le da lui Abdur Rahman bin Awf (fie ca Allah să fie mulțumit de amândoi), inclusiv să divorțeze de una dintre soțiile sale pentru ca bin Awf să se poată căsători cu ea după perioada ei de iddah. Nelămuririle mele sunt: 1) Deși intenția lui bin Ar Rabi este foarte altruistă, nu este nedrept ca soția lui, care îl iubește foarte mult, să fie făcută să se despartă de soțul ei, fără să aibă vreo vină, și să fie căsătorită cu un bărbat nou, ceea ce i-ar putea provoca o mare durere și tulburare din cauza despărțirii? 2) Cum este posibil ca un bărbat să-i spună soției sale să se căsătorească cu altcineva după ce divorțează de ea? Și este aceasta învățătura Islamului: să divorțezi de soția iubită spunându-i că divorțezi de ea deoarece ar trebui să se căsătorească cu un alt bărbat? Este acesta un motiv legitim? 3) Dacă bin Ar Rabi a divorțat într-adevăr de una dintre soțiile sale, iar ea a refuzat să se căsătorească cu bin Ar Awf, atunci nu ar fi provocat aceasta mai mult rău decât bine? 4) În Hadith, bin Ar Rabi îi spune lui bin Ar Rawf că poate alege dintre oricare dintre cele două soții ale sale. Permite Islamul unui bărbat non-Mahram să privească și să aleagă dintre femei care sunt deja căsătorite?"
Răspuns
Cuprins
În primul rând:
Altruismul extraordinar al Ansarilor
Al-Bukhari (3781) a relatat de la Anas (fie ca Allah să fie mulțumit de el) că acesta a spus: ‘Abd al-Rahman ibn ‘Awf a venit la noi, iar Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a instituit legătura de fraternitate între el și Sa‘d ibn al-Rabi‘, care era foarte bogat. Sa‘d a spus: Ansarii știu că sunt unul dintre cei mai bogați dintre ei, așa că îmi voi împărți averea în mod egal între mine și tine. Și am două soții, așa că vezi care dintre ele îți place mai mult, iar eu voi divorța de ea pentru ca, atunci când va deveni permisă, să te poți căsători cu ea. ‘Abd al-Rahman a spus: Fie ca Allah să-ți binecuvânteze familia. [A mers la piață pentru a face comerț] și nu s-a întors în acea zi până când nu a obținut un câștig constând în unt clarificat și iaurt uscat. [A continuat să facă negoț] până când, într-un timp scurt, a venit la Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) cu urme de parfum galben pe el. Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) i-a spus: „Ce este acest parfum?” El a spus: M-am căsătorit cu o femeie dintre Ansari. El a spus: „Ce mahr i-ai oferit?” El a spus: Greutatea unui sâmbure de curmală în aur sau un sâmbure de curmală de aur. El a spus: „Oferă o masă de nuntă (walimah), chiar și cu o oaie.”
Acesta este un exemplu de cel mai mare altruism, în care un bărbat își preferă fratele în locul său în această privință. Nu s-a limitat la a se oferi să renunțe la una dintre soțiile sale pentru el; mai degrabă, i-a oferit posibilitatea de a o alege pe cea mai bună, deoarece era căsătorit cu două femei, după cum a relatat Ahmad (13863), că Sa‘d a spus: Am două soții, așa că vezi care dintre ele îți place cel mai mult, pentru ca eu să divorțez de ea…
De aceea, Allah i-a lăudat pe Ansari spunând (interpretarea sensului):
{Iar cei care s-au așezat în ținut [al Medinei] înaintea lor și au fost sinceri în credință îi iubesc pe Muhajirunii care au venit la ei și nu găsesc în inimile lor nicio dorință lacomă pentru ceea ce li s-a dat. Mai degrabă, îi preferă pe ei în locul lor, chiar dacă și ei se află în nevoie. Iar cei care sunt protejați de zgârcenia propriilor suflete – aceia sunt cei care vor avea succes} [al-Hashr 59:9].
Acest altruism nu se găsea exclusiv printre bărbații Ansarilor; femeile lor erau la fel. Fără îndoială, Sa‘d ibn al-Rabi‘ (fie ca Allah să fie mulțumit de el) știa, din atitudinea și credința soțiilor sale, că ele nu se vor opune acestui altruism, că nu îl vor dezamăgi și că una dintre ele își va părăsi soțul și se va căsători cu altcineva pentru a-i împlini dorința și a împărți cu el răsplata și apropierea de Allah.
Așadar, nu trebuie să comparăm situația lor cu a noastră și cu cât de zgârciți suntem noi, deoarece ei erau mult deasupra a ceea ce ne putem imagina.
Mai mult, arabii nu vedeau nimic greșit în aceasta, adică într-un bărbat care divorțează de soția sa, iar ea se căsătorește apoi cu altcineva. Chestiunea căsătoriei și a divorțului era ușoară pentru ei.
În al doilea rând:
Divorțul fără motiv și fără nevoie este detestat (makruh) și s-a spus că este interzis (haram), însă acesta era un caz de mare nevoie, și anume nevoia de a-i ajuta pe Muhajirunii care fuseseră expulzați din ținutul lor și își pierduseră averile.
În al treilea rând:
Un comentariu privind fapta Sahabiului menționat în această relatare
Alegerea soției care îi plăcea cel mai mult nu se limita doar la privirea femeii. Există mulți alți factori care trebuie luați în considerare la alegerea unei soții, precum originea ei, vârsta ei și dacă are sau nu copii. Mai mult, hijab-ul nu fusese încă impus, astfel că era posibil să o vadă și era, de asemenea, posibil să afle informații despre ea de la alte femei.
Important este că acest lucru nu s-a întâmplat, așadar nu este nevoie să facem presupuneri cu privire la modul în care a fost făcută alegerea. Mai degrabă, ceea ce s-a întâmplat este ceea ce este consemnat în relatări. Acesta este altruismul unic pe care Allah l-a sădit în susținătorii cauzei Sale și în susținătorii (Ansarii) Mesagerului Său Muhammad (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa).
Nu este nevoie să ne imaginăm sau să presupunem nimic. Este suficient să știm că Allah i-a lăudat pe acești oameni (Ansarii) și este mulțumit de ei și că ei i-au preferat pe frații lor în locul lor, iar frații lor, Muhajirunii, le-au răspuns mulțumindu-le și abținându-se să accepte asemenea oferte.
Ceea ce a sugerat Sahabiul nu s-a întâmplat deloc; atunci de ce este nevoie să punem această întrebare sau să sugerăm că, dacă s-ar fi întâmplat, ar fi fost ceva rău sau nedrept, ori să-l descriem în vreun fel, când nici măcar nu s-a întâmplat?
Mai degrabă, trebuie să ne concentrăm asupra ideii acestei povești, care este altruismul extraordinar al companionilor Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), dragostea lor pentru binele fraților lor și lipsa lor de zgârcenie chiar și în privința celui mai prețios lucru al lor, și anume soțiile lor; cu atât mai mult în alte chestiuni.
Fie ca Allah să fie mulțumit de toți și să ne numere printre cei despre care spune (interpretarea sensului):
{Și [există o parte pentru] cei care au venit după ei, spunând: „Domnul nostru, iartă-ne pe noi și pe frații noștri care ne-au precedat în credință și nu pune în inimile noastre nicio ură față de cei care au crezut. Domnul nostru, cu adevărat, Tu ești Blând și Milostiv”} [al-Hashr 59:10].
Și Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.