Un ateu întreabă: „Poate Allah să creeze un dumnezeu asemenea Lui?”

În primul rând: 

Ateul are nevoie de cineva care să-l cheme la Allah și să-i amintească de binecuvântarea și semnele lui Allah care indică existența, unicitatea și puterea Sa. 

Întregul univers indică spre Allah, slăvit fie El; cum poate cineva să nege aceasta? 

Cum ar putea cineva să nu asculte de Dumnezeu sau cum ar putea cineva să-L nege

Când Dumnezeu are un semn în tot ceea ce există care indică unicitatea Sa? 

Nu trebuie acordată atenție argumentelor specioase ale ateilor și ale celor rătăciți, cu excepția celui care este calificat să le respingă. Așadar trebuie să fim foarte precauți, deoarece un argument specios se poate fixa în inimă, după care este dificil să scapi de el. 

În al doilea rând: 

Acest argument este unul dintre cele mai vechi argumente specioase oferite de atei, iar savanții au un răspuns bine cunoscut la el, care poate fi rezumat în două puncte: 

1 – Această chestiune este imposibilă, deoarece, dacă celălalt ar fi un dumnezeu, nu ar fi posibil să fie creat. A presupune că poate fi dumnezeu și că poate fi creat este imposibil. 

Se spune în al-Durar al-Saniyyah min al-Ajwabah al-Najdiyyah (3/265): A fost relatată de la Ibn ‘Abbaas o poveste care discută o altă chestiune: diavolii i-au spus lui Iblees: O, stăpânul nostru, de ce te vedem bucurându-te de moartea unui savant într-un mod în care nu te bucuri de moartea unui adorator? Căci nu-l putem influența pe savant, dar îl putem influența pe adorator. El a spus: Mergeți la un adorator, mergeți la el când se roagă. Ei au spus: Dorim să te întrebăm. El s-a întors spre ei, iar Iblees a spus: Poate Domnul tău să creeze un altul asemenea Lui? El a spus: Nu știu. El a spus: Nu vezi că adorarea lui nu-i poate fi de folos când este atât de ignorant? 

L-au întrebat pe un savant despre aceasta, iar el a spus: Este imposibil, deoarece, dacă ar fi asemenea Lui, nu ar fi putut fi creat, iar ideea că este creat și că este asemenea Lui este imposibilă. Dacă este creat, nu este asemenea Lui, ci este doar unul dintre robii Săi. El a spus: Nu vezi că acest om poate distruge într-o oră ceea ce a fost nevoie de ani pentru a construi? Și Allah știe cel mai bine. Sfârșitul citatului. 

2 – Ideea existenței unui alt dumnezeu alături de Allah este în mod inerent imposibilă. Există multe dovezi care indică faptul că este imposibilă, dintre care cea mai mică este existența acestui univers organizat. Dacă ar exista un alt dumnezeu, sistemul universului s-ar strica, deoarece ei s-ar întrece unul cu altul și fiecare ar dori să-l învingă pe celălalt, așa cum spune Allah (interpretarea sensului): 

„Dacă ar fi existat în ele (în ceruri și pe pământ) aalihah (dumnezei) în afară de Allah, atunci amândouă ar fi fost distruse. Slăvit fie Allah, Domnul Tronului, (Înalt este El) mai presus de tot ceea ce ei Îi asociază (ca rău)!”

[al-Anbiya’ 21:22]

„Allah nu a născut niciun fiu (sau urmaș), nici nu există vreun ilaah (dumnezeu) împreună cu El. (Dacă ar fi existat mulți dumnezei), atunci fiecare dumnezeu ar fi luat ceea ce a creat, iar unii ar fi încercat să-i învingă pe ceilalți! Slăvit fie Allah mai presus de tot ceea ce Îi atribuie ei!”

[al-Mu’minoon 23:91]

Ibn Katheer (Allah să aibă milă de el) a spus în Tafseer-ul său: adică, dacă ar fi existat mai mulți dumnezei, fiecare dintre ei ar fi luat ceea ce a creat, iar universul ar fi fost în dezordine. Ceea ce vedem este că universul este organizat și ordonat, iar fiecare tărâm, cel de sus și cel de jos, este conectat la celălalt în cel mai perfect mod. „Nu poți vedea nicio lipsă în creația Celui Milostiv” [al-Mulk 67:3].  Și fiecare dintre ei ar fi căutat să-i domine pe ceilalți, iar unii i-ar fi învins pe ceilalți. 

Același lucru se aplică și creării unui obiect atât de greu încât Allah să nu-l poată ridica. Este imposibil, deoarece Allah este Cel care îl creează și El este capabil să-l distrugă în orice moment; așadar cum ar putea fi incapabil să-l ridice? 

Ateul dorește doar să arunce îndoieli asupra sensului general al cuvintelor lui Allah: „Allah are putere asupra tuturor lucrurilor” [al-Talaaq 65:12].  Așadar spune: dacă El are putere asupra tuturor lucrurilor, de ce nu are puterea să facă aceasta? 

Răspunsul este: deoarece este imposibil, nu este nimic. 

Ceea ce este imposibil nu există, deoarece nu poate exista; prin urmare, nu este nimic, chiar dacă mintea și-l poate imagina. Se știe că mintea poate presupune și imagina imposibilul; mintea își poate imagina două lucruri opuse, precum existența și inexistența aceluiași lucru în același timp. 

Versetul afirmă că Allah are putere asupra „lucrurilor”, însă aceasta nu include lucrurile care sunt în mod inerent imposibile, deoarece ele nu sunt lucruri, ci nu există și nu pot fi aduse în existență. 

Prin urmare, mai mult de un savant a afirmat că puterea lui Allah se referă la ceea ce este posibil, din motivul pe care l-am menționat: ceea ce este inexistent și imposibil nu este un „lucru”. 

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a spus: În ceea ce-i privește pe Ahl al-Sunnah, în opinia lor Allah, slăvit fie El, are putere asupra tuturor lucrurilor, iar tot ceea ce este posibil este inclus în aceasta. În ceea ce privește ceea ce este în mod inerent imposibil, precum un lucru care există și nu există în același timp, nu are realitate și existența sa nu poate fi imaginată; prin urmare, nu poate fi numit „lucru”, potrivit consensului celor înțelepți. Aceasta include ideea creării unui altul asemenea Lui și altele asemenea. Sfârșitul citatului din Manhaaj al-Sunnah (2/294). 

Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus în Shifa’ al-‘Aleel (p. 374): Deoarece ceea ce este imposibil nu este un „lucru”, puterea Sa nu are legătură cu acesta. Allah are putere asupra tuturor lucrurilor și niciun lucru posibil nu este dincolo de puterea Sa. Sfârșitul citatului. 

Și Allah știe cel mai bine.