Udhiyah – Ce trebuie mâncat și ce trebuie oferit?

Este prescris ca persoana care oferă jertfa să mănânce o parte din carne, să ofere o parte în dar și să ofere o parte ca milostenie, deoarece Allah spune (interpretarea sensului): 

„Mâncați din ea și hrăniți-i pe săracii aflați în mare nevoie” [al-Hajj 22:28] 

S-a relatat de la Salamah ibn al-Akwa’ (fie ca Allah să fie mulțumit de el) că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Mâncați o parte, dați o parte altora și păstrați o parte.” Relatat de al-Bukhaari. A da o parte altora include atât oferirea de daruri celor bogați, cât și oferirea de milostenie celor săraci. 

S-a relatat de la ‘Aa’ishah (fie ca Allah să fie mulțumit de ea) că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Mâncați o parte, păstrați o parte și oferiți o parte ca milostenie.” Relatat de Muslim. 

Învățații (fie ca Allah să aibă milă de ei) au avut opinii diferite cu privire la cantitățile care trebuie mâncate și oferite ca daruri și ca milostenie. Chestiunea este largă, însă cea mai bună cale este să mănânci o treime, să oferi o treime ca daruri și să oferi o treime ca milostenie. Ceea ce este permis să mănânci poate fi și păstrat, chiar și pentru mult timp, atât timp cât acest lucru nu va provoca niciun rău prin consumarea sa, cu excepția perioadelor de foamete, când nu este permis să fie păstrat mai mult de trei zile, din cauza hadeeth-ului lui Salamah ibn al-Akwa’ (fie ca Allah să fie mulțumit de el), care a spus: Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Oricine dintre voi oferă o jertfă să nu aibă nimic din ea rămas în casa sa după trei zile.” În anul următor, ei au spus: „O, Mesager al lui Allah, să facem ceea ce am făcut anul trecut?” El (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Mâncați o parte, dați o parte altora și păstrați o parte, deoarece anul trecut oamenii treceau printr-o perioadă grea și am vrut să-i ajutați (pe cei aflați în nevoie).” Agreat. 

În ceea ce privește permisiunea de a mânca și de a oferi carnea udhiyah, nu există nicio diferență dacă jertfa este voluntară sau obligatorie, dacă este oferită în numele unei persoane în viață sau al unei persoane decedate sau pentru împlinirea unui testament, deoarece executorul testamentului ia locul persoanei care l-a întocmit, iar persoana care a făcut testamentul ar fi mâncat, ar fi oferit și ar fi dat milostenie. Și deoarece acesta este obiceiul oamenilor, iar ceea ce se face în mod obișnuit este asemenea celor spuse.  

În cazul celui căruia i s-a delegat oferirea jertfei, dacă persoana care l-a desemnat i-a dat permisiunea să mănânce din ea și să ofere o parte ca dar și ca milostenie sau dacă acest lucru este indicat prin analogie ori prin obicei, atunci poate face acest lucru; altfel, trebuie să o dea persoanei care l-a desemnat, care este apoi responsabilă de distribuirea cărnii.

 Este haraam să vinzi orice parte din udhiyah, fie că este vorba despre carne sau despre orice altă parte, inclusiv pielea. Și măcelarului nu trebuie să i se dea nicio parte din ea în schimbul muncii sale sau ca parte din plată, deoarece aceasta ar fi asemenea vânzării. 

Însă dacă o persoană îi oferă măcelarului o parte din ea ca dar sau ca act de milostenie, acesta poate dispune de ea după cum dorește, vânzând-o sau în alt mod, dar nu trebuie să o vândă celui care i-a oferit-o.