Tot binele se află în conformarea la porunca lui Allah și supunerea față de aceasta

În primul rând:

Am dori să-i atragem atenția celui care întreabă asupra importanței alegerii cuvintelor potrivite, deoarece cuvintele sunt vasele sensurilor.

Ar fi fost mai potrivit ca cel care întreabă să spună încredere sau bizuire (tawakkul), supunere sau a gândi bine despre Allah, ori alte expresii islamice similare care reflectă sensuri corecte, în loc să folosească expresii precum „încredere oarbă”, care poartă o nuanță de sens nepotrivită atunci când se vorbește despre supunerea față de Allah, credința în El și bizuirea pe El (tawakkul).

Da, este încredere, dar nu este oarbă; mai degrabă, ea izvorăște din certitudinea profund înrădăcinată că tot binele se află în mâinile Lui, că nimic rău nu vine de la El, slăvit și lăudat fie El, și că respectarea legilor Lui, ascultarea poruncilor Sale și evitarea lucrurilor pe care El le-a interzis reprezintă cheia întregului bine.

În al doilea rând:

Imam at-Tahhaawi (Allah să aibă milă de el) a spus: Devotamentul față de Islam al unei persoane nu poate fi statornic decât dacă se bazează pe supunere și predare.

Sfârșitul citatului din Sharh at-Tahhaawiyyah (1/231).

Shaykh al-Barraak a spus în comentariul său la at-Tahhaawiyyah (128): Devotamentul unei persoane față de Islam nu poate fi stabilit, iar ea nu poate dobândi liniște și pace sufletească, decât dacă este construit pe temelia supunerii.

Ideile de predare și supunere sunt apropiate ca sens. Allah, preaslăvit fie El, spune (interpretarea sensului):

„Și oricine își supune fața lui Allah, făcând bine...”

[Luqmaan 31:22].

Islamul înseamnă predare și supunere, ceea ce implică să nu se contrazică, deoarece cel care se contrazice nu s-a supus.

Supunerea este un principiu important și trebuie să se bazeze pe credința în Allah, Trimisul Său și Cartea Sa.

Credința în Allah înseamnă să crezi că El, preaslăvit fie El, este Dumnezeul adevărat și că nimeni altcineva nu merită să fie adorat în afară de El; că El, preaslăvit fie El, este Domnul și Suveranul tuturor lucrurilor; că El, slăvit și preaslăvit fie El, deține toate atributele perfecțiunii și este cu mult deasupra oricăror neajunsuri, astfel încât nu există nedreptate sau nesăbuință în creația, legile și hotărârea Sa, ci El, preaslăvit fie El, este înțelept în tot ceea ce creează, prescrie și hotărăște.

Odată ce înțelegi corect acest lucru, atunci, indiferent ce afli despre ceea ce Allah, preaslăvit fie El, și Trimisul Său (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) au spus și au prescris, trebuie să te supui, deoarece obiecțiile și disputele izvorăsc numai din slăbiciunea credinței în dreptatea divină și din slăbiciunea credinței în înțelepciunea divină.

Tot ceea ce este contrar adevărului este fals, însă uneori opoziția poate fi directă și evidentă, ca în cazul necredincioșilor și al celor a căror credință este șubredă sau a dispărut aproape cu totul. Astfel de oameni vorbesc despre obiecții față de legile și voința lui Allah, iar uneori nu vorbesc despre ele, ci acestea se află în inimile lor.

Musulmanul trebuie să îndepărteze toate obiecțiile care îi trec prin minte sau pe care le aude pe buzele diavolilor ori ale oamenilor ignoranți. El poate îndepărta acest lucru crezând că Allah, preaslăvit fie El, este Cel mai Drept, Cel mai Înțelept și Atotștiutor.

Aceasta nu înseamnă că învățăturile islamice sunt contrare rațiunii; mai degrabă, raționamentul sănătos nu este niciodată contrar textelor transmise în mod autentic. Însă rațiunea are anumite limite când vine vorba despre înțelegerea textelor religioase. Nu este posibil ca rațiunea omenească să cuprindă totul; mai degrabă, rațiunea omenească are limite dincolo de care nu poate trece, deoarece omul este imperfect. Nu orice întrebare poate primi răspuns; mai degrabă, trebuie să spui: Allah știe cel mai bine, iar Allah este Cel mai Înțelept și Atotștiutor.

Când o persoană se supune, va găsi alinare și va putea să le ofere liniște oamenilor din jurul ei.

În ceea ce privește obiecțiile care ți-au venit în minte:

fie le poți îndepărta cu dovezi și argumente care vor risipi aceste îndoieli,

fie, dacă nu poți face acest lucru din cauza lipsei de cunoștințe, le poți îndepărta prin acest principiu [supunerea] și poți spune: Cred în Allah și în Trimisul Său, deoarece Shaytaan aruncă waswaas [șoapte; gânduri intruzive] în inimile oamenilor.

În al treilea rând:

În ceea ce privește sensul pe care l-ai înțeles din acest verset, el este corect și a fost menționat de mai mulți exegeți, și anume că Moosa (pacea fie asupra sa) a crezut că Allah îi poruncea să respingă toiagul. S-a relatat de la Wahb: Domnul i-a spus: „Aruncă-l, o, Moise”, iar Moosa a crezut că îi spunea să-l respingă, așa că l-a aruncat pentru a-l respinge.

Sfârșitul citatului din at-Tafseer al-Baseet (14/382); Tafseer al-Baghawi (5/269).

Și oricine renunță la ceva de dragul lui Allah nu îi va simți lipsa.

Sfârșitul citatului din Tafseer al-Qurtubi (18/26).

Shaykh as-Sa‘di (Allah să aibă milă de el) a spus:

Ash-Shaakir și ash-Shakoor (Cel Recunoscător) se numără printre numele lui Allah, preaslăvit fie El, Care acceptă o faptă mică de la robul Său și îi acordă pentru ea o răsplată imensă. Dacă robul Său respectă poruncile Sale și I se supune, El îl ajută să facă acest lucru și îl laudă pentru aceasta, îl răsplătește cu lumină, credință și liniște în inima sa, cu putere fizică și energie și îi acordă binecuvântare și creștere sporite în toate treburile sale, precum și succes sporit în faptele sale.

Apoi, după aceea, îi va acorda răsplata deplină la Domnul său în Viața de Apoi și nimic nu va fi scăzut din aceasta.

O parte din recunoștința lui Allah față de robul Său este că, dacă acesta renunță la ceva de dragul lui Allah, Allah îl va compensa cu ceva mai bun decât acel lucru; oricine se apropie de El cu un lat de palmă, Allah se apropie de el cu o lungime de braț; oricine se apropie de El cu o lungime de braț, El se apropie de el cu o lungime de fathom; oricine vine la El mergând, El vine la el în grabă; oricine încheie o înțelegere cu El, El îi acordă un profit îmbelșugat. Deși El este Recunoscător, El știe cel mai bine cine merită răsplata deplină, pe măsura intenției, credinței și evlaviei sale, și cine nu este astfel. El știe cel mai bine faptele robilor Săi, așa că nu le va lăsa să se piardă; mai degrabă, ei le vor găsi complete și abundente, potrivit intențiilor lor, de care Cel Atotștiutor și Cel mai Înțelept este pe deplin conștient.

Sfârșitul citatului din Tafseer as-Sa‘di (76).

În al patrulea rând:

Acest verset conține un sens practic important, care îi este foarte folositor musulmanului în felul în care răspunde poruncilor Domnului Lumilor și nobilului Său Trimis adresate lui. Acesta este: să răspundă rapid la ele și să nu fie leneș, lent sau ezitant și să nu amâne.

Unde vedem acest lucru în verset? În faptul că Allah, preaslăvit fie El, spune: „Așa că l-a aruncat”. Particula fa (tradusă aici prin „așa că”) indică faptul că aceasta s-a întâmplat imediat. Cu alte cuvinte, Moosa (pacea fie asupra sa) s-a grăbit să se conformeze poruncii Domnului său și să I se supună. Așadar, el și-a aruncat toiagul, care îi era atât de folositor și necesar, de îndată ce a auzit cuvintele Domnului Lumilor.

Așa trebuie să fie musulmanul față de Domnul său. Allah, preaslăvit fie El, spune (interpretarea sensului):

„Nu se cuvine unui bărbat credincios sau unei femei credincioase ca, atunci când Allah și Trimisul Său au hotărât un lucru, să mai aibă vreo alegere în privința treburilor lor. Iar cel care nu ascultă de Allah și de Trimisul Său s-a rătăcit, în mod limpede, într-o rătăcire”

[al-Ahzaab 33:36].

De asemenea, te sfătuim să compari ideile care îți vin în minte cu privire la sensul versetului cu ceea ce spun savanții despre interpretarea acestui verset și să consulți frecvent tafseer-uri ușor accesibile, precum Mukhtasar at-Tafseer (ediția Markaz Tafseer) sau at-Tafseer al-Muyassar (ediția Ministerului Awqaaf). După aceea, unul dintre cele mai importante tafseer-uri este cel al lui Shaykh as-Sa‘di (Allah să aibă milă de el) [disponibil în limba engleză sub titlul Tafseer as-Sa‘di, publicat în zece volume de International Islamic Publishing House (IIPH), Riyadh]. Acest lucru îți va fi de mare ajutor pentru a reflecta asupra sensurilor versetelor și pentru a înțelege conceptele subtile derivate din acestea.

Și Allah știe cel mai bine.