Tatăl lor a murit și locuiesc în Occident, unde instanțele care aplică legi create de oameni îi acordă mamei jumătate din locuința conjugală; care este verdictul?
Întrebare
„Tatăl nostru, rahiemahoeAllah, a murit în anul 2000. Ne-a lăsat nouă (mamei mele, celor 4 frați ai mei și surorii mele) o casă mare. Mama mea încă locuiește în casă împreună cu cei 3 frați ai mei, iar ceilalți închiriază în altă parte. Acum mama noastră vrea să vindem casa, deoarece are peste 50 de ani, hafiedahaAllah, și nu mai poate întreține casa nici financiar, nici fizic. Este obosită și vrea ca celălalt frate al meu, care are 29 de ani, să se mute. Vrea să cumpere o casă mică, în care să se mute împreună cu cei mai mici 2 frați ai mei, inschaeAllah. Deoarece sunt 2 frați care vor să-și ia partea din vânzarea casei, întrebarea mea este care este verdictul privind împărțirea sumei obținute din vânzare. Aici, în Belgia, soția unei persoane decedate primește jumătate din suma obținută din vânzare. Acum mama noastră a întrebat despre acest lucru și intenționează să cumpere o casă mai mică cu jumătate din acea sumă. În cele din urmă, ea este mama noastră și îi putem da acea sumă pentru a o face fericită. De asemenea, aici, în Belgia, trebuie să plătești impozite pe acea sumă obținută din vânzare; este permis să nu declarăm întreaga sumă obținută din vânzare? Vrem să declarăm doar jumătate din sumă pentru a evita impozitele. Ce ar trebui să facem cel mai bine pentru a fi buni față de Creatorul nostru și față de mama noastră?"
Răspuns
În primul rând:
Partea mamei voastre din moștenirea tatălui vostru, inclusiv casa și orice altceva a lăsat în urmă, potrivit sharee‘ah, este de numai o optime, deoarece Allah, preaînaltul, spune (interpretarea sensului):
„Partea lor (a soțiilor voastre) este un sfert dacă nu lăsați niciun copil; dar dacă lăsați un copil, ele primesc o optime din ceea ce lăsați, după plata legatelor pe care le-ați făcut sau a datoriilor”
[an-Nisa’ 4:12].
Aceasta este o chestiune asupra căreia există consensul savanților și este ceva bine cunoscut în rândul ummei.
Nu este permis musulmanului, bărbat sau femeie, să pretindă o altă parte decât partea stabilită de Allah, slăvit și preaînălțat fie El, căutând să-și mărească partea sau să micșoreze partea altcuiva. Allah a avertizat cu privire la o pedeapsă dureroasă pentru cel care încalcă limitele Sale în ceea ce privește părțile de moștenire sau alte hotărâri shar‘i. Allah, preaînălțatul, spune după menționarea părților de moștenire (interpretarea sensului):
„Acestea sunt limitele lui Allah (sau poruncile Sale cu privire la legile moștenirii), iar oricine ascultă de Allah și de Trimisul Său (Muhammad, binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) va fi primit în Grădini pe sub care curg râuri (în Paradis), pentru a rămâne acolo; aceasta va fi marea izbândă.
Iar oricine nu ascultă de Allah și de Trimisul Său (Muhammad, binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) și încalcă limitele Sale, El îl va arunca în Foc, pentru a rămâne acolo; și va avea parte de o pedeapsă umilitoare”
[an-Nisa’ 4:13-14]
Ceea ce trebuie să faceți este să-i explicați mamei voastre acest principiu shar‘i și să-i spuneți că este haram să încalce limitele stabilite de Allah și că acesta este un principiu important al credinței: persoana trebuie să fie mulțumită de hotărârea lui Allah și de ceea ce El le-a alocat robilor Săi și să nu apeleze, pentru judecarea niciunei chestiuni, mici sau mari, la legi create de oameni, tradiții și obiceiuri. Aceasta este una dintre cerințele importante ale credinței: omul trebuie să se supună pe deplin hotărârilor lui Allah și ale Trimisului Său, indiferent dacă acestea sunt sau nu în acord cu capriciile și dorințele sale.
Allah, preaînălțatul, spune (interpretarea sensului):
„Dar nu! Pe Domnul tău, ei nu vor avea credință până când nu te vor lua pe tine (o, Muhammad, binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) drept judecător în toate neînțelegerile dintre ei și nu vor găsi în sufletele lor nicio împotrivire față de hotărârile tale și nu se vor supune pe deplin”
[an-Nisa’ 4:65]
„Ei (ipocriții) spun: „Noi credem în Allah și în Trimisul Său (Muhammad, binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) și ne supunem”, apoi o parte dintre ei întoarce spatele după aceea; aceștia nu sunt credincioși.
Iar când sunt chemați la Allah (adică la Cuvintele Sale, Coranul) și la Trimisul Său (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) pentru ca acesta să judece între ei, iată că o parte dintre ei refuză (să vină) și întoarce spatele.
Dar dacă dreptatea este de partea lor, vin la el cu supunere și de bunăvoie.
Este oare o boală în inimile lor? Sau se îndoiesc ori se tem ca nu cumva Allah și Trimisul Său (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) să-i nedreptățească prin hotărârea lor? Nu! Ei înșiși sunt Zalimoon (politeiști, ipocriți și răufăcători etc.).
Singurul cuvânt al credincioșilor adevărați, atunci când sunt chemați la Allah (la Cuvintele Sale, Coranul) și la Trimisul Său (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) pentru ca acesta să judece între ei, este să spună: „Noi auzim și ne supunem.” Aceștia sunt cei izbânditori (care vor trăi veșnic în Paradis).
Iar oricine ascultă de Allah și de Trimisul Său (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), se teme de Allah și își îndeplinește datoria (față de El), aceștia sunt cei care izbândesc”
[an-Noor 24:47-52].
În al doilea rând:
Nu vă este permis să apelați la instanțele bazate pe legi create de oameni și necredincioase; mai degrabă, ceea ce trebuie să faceți este să mergeți la cel mai apropiat centru islamic de încredere, condus de oameni ai cunoașterii care urmează Sunnah. Poate că acest lucru vă va ajuta să vă convingeți mama și să-i explicați care este adevărul și că este haram să apelați la legi create de oameni sau să recurgeți pentru judecată la instanțele lor.
Dacă se întâmplă ca vreuna dintre procedurile de transfer al proprietății sau de cumpărare ori vânzare să necesite confirmarea instanței, atunci trebuie să înțelegeți că apelarea la aceste instanțe este doar o chestiune de formă și, indiferent de verdictul emis de aceste instanțe, nu vă este permis să-l aprobați, să-l acceptați sau să-l respectați, decât dacă este în conformitate cu legile lui Allah.
În al treilea rând:
Dacă vreunul dintre moștenitori dorește să-și obțină partea, are dreptul să facă acest lucru. În acest caz, casa trebuie împărțită potrivit părților stabilite în sharee‘ah, apoi fiecare dintre voi trebuie să-și ia partea. Dacă cineva dorește să renunțe la partea sa sau la o parte din ea în favoarea mamei sale, are dreptul să facă acest lucru, dar ceilalți nu sunt obligați să procedeze la fel.
Mai degrabă, ceea ce trebuie să faceți cu privire la mama voastră este să-i asigurați o locuință potrivită pentru cineva de statutul ei. Dacă averea pe care o deține, provenită din partea sa de moștenire sau din alte surse, este suficientă pentru a cumpăra o locuință potrivită pentru ea, atunci are dreptul să o cumpere cu propria avere, iar fiii ei nu trebuie să o cumpere cu averea lor, decât dacă aleg de bunăvoie să facă acest lucru.
Dacă averea ei nu este suficientă pentru aceasta, atunci ceea ce trebuie să faceți este să-i asigurați o locuință potrivită, dar aceasta nu trebuie neapărat să fie cumpărată; mai degrabă, fie o puteți ajuta să o cumpere, fie o puteți ajuta să închirieze o astfel de locuință, dacă averea ei nu este suficientă pentru aceasta.
Totuși, chestiunea este așa cum spuneți: ea este mama voastră, iar problema nu trebuie soluționată între voi prin lupte în instanțe. Mai degrabă, ceea ce trebuie să faceți este să vă străduiți să o mulțumiți și să-i ușurați situația în orice mod puteți, într-un fel care să nu vă prejudicieze propriile drepturi și averi. Purtați-vă cu bunătate și blândețe față de ea atunci când îi explicați ceea ce este corect și oferiți-i ceea ce are nevoie.
În al patrulea rând:
Ceea ce trebuie să facă musulmanul este să se străduiască să fie sincer în relațiile sale. El trebuie să înțeleagă că, în astfel de țări, ar trebui să încerce să prezinte o imagine bună a Islamului, deoarece oamenii îl vor considera un reprezentant al religiei sale. Așadar, nu este potrivit să le ofere o imagine a Islamului și a musulmanilor ca fiind una a înșelăciunii, a fraudei și a încălcării promisiunilor, chiar dacă sinceritatea sa are drept rezultat un anumit tip de penalizare sau pierdere financiară ori plata unor impozite, mai ales dacă beneficiul acestor impozite ajunge la toți oamenii, inclusiv la voi, și este cheltuit pentru servicii publice, ajutoare de șomaj, întreținerea facilităților de care beneficiați și așa mai departe.
A se vedea, de asemenea, răspunsul la întrebările nr. 5218 și 52810
Și Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.