Tatăl ei refuză să-i aranjeze căsătoria pe motiv că trebuie să-și termine studiile. Este înlăturată astfel tutela sa?

În primul rând: 

Te felicităm pentru convertirea ta la Islam și Îl rugăm pe Allah să-ți sporească credința, cunoștințele și evlavia. 

În al doilea rând: 

Este obligatoriu ca femeia să-și acopere fața în fața bărbaților non-mahram, potrivit opiniei mai corecte dintre cele două opinii ale savanților. Am explicat dovezile pentru aceasta în răspunsul la întrebarea nr. 11774. 

Nu este permis ca un tată să-și împiedice fiica să poarte niqaab. 

În al treilea rând: 

Dacă tatăl este neglijent în privința rugăciunii și consumă uneori alcool, atunci este un faasiq (nelegiuit), iar dacă poate acționa ca tutore în privința căsătoriei este o chestiune asupra căreia fuqaha’ au avut opinii diferite. Opinia șafi’iților și a hanbaliților este că acest lucru nu este valid. Fuqaha’ hanafiți consideră că tutela unui faasiq este validă, iar aceasta este opinia bine cunoscută printre malikiți, însă ei consideră tutela unui faasiq makrooh (detestabilă). Vezi: Nihaayat al-Muhtaaj (6/738), al-Insaaf (8/73), Haashiyat Ibn ‘Aabideen (3/55), Haashiyat al-Dasooqi (2/230) și Manh al-Jaleel (3/289). 

Pe baza opiniei potrivit căreia tutela sa nu este validă, tutela trece la următoarea rudă de sex masculin cea mai apropiată din partea tatălui. Cele mai potrivite persoane pentru a aranja căsătoria unei femei după tatăl ei sunt: bunicul ei, apoi fiul ei, apoi fratele ei bun, apoi fratele prin tată, apoi fiii acestuia, apoi unchii paterni, apoi fiii lor, apoi unchii paterni ai tatălui, apoi conducătorul (sau qaadi – judecătorul). 

Vezi: al-Mughni (7/346). 

În al patrulea rând: 

Dacă un tutore refuză să căsătorească o femeie cu cineva compatibil cu ea, a cărui credință și al cărui caracter sunt bune, atunci el îi împiedică mariajul, iar tutela trece de la el la persoana care este cea mai apropiată. 

Ibn Qudaamah (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: Prin împiedicarea căsătoriei se înțelege nepermiterea unei femei să se căsătorească cu cineva compatibil cu ea, dacă ea este de acord cu aceasta și dacă fiecare dintre ei dorește să se căsătorească cu celălalt. Al-Ma’qil ibn Yasaar a spus: O soră de-a mea s-a căsătorit cu un bărbat, apoi el a divorțat de ea. Când perioada ei de ‘iddah s-a încheiat, el a venit și a cerut-o din nou în căsătorie, iar eu i-am spus: „S-a căsătorit cu tine, a avut relații intime cu tine și te-a onorat, apoi ai divorțat de ea, iar acum vii să o ceri din nou! Nu, pe Allah, nu se va mai întoarce niciodată la tine.” Era un bărbat cu care nu era nimic în neregulă, iar ea dorea să se întoarcă la el. Atunci Allah a revelat aceste cuvinte (interpretarea sensului): 

„nu le împiedicați să se căsătorească”

[al-Baqarah 2:232]

Am spus: Acum voi face aceasta, o, Mesager al lui Allah. El a spus: Astfel, el a căsătorit-o cu el. Relatat de al-Bukhaari. 

Așadar, dacă ea dorește să se căsătorească cu o anumită persoană compatibilă, iar el dorește să o căsătorească cu altcineva care este, de asemenea, compatibil, și refuză să o căsătorească cu cel pe care ea îl dorește, atunci el îi împiedică mariajul. 

Dar dacă ea cere să se căsătorească cu cineva incompatibil, atunci el are dreptul să o împiedice să facă aceasta și, în acest caz, el nu îi împiedică în mod voit căsătoria. 

Sfârșitul citatului din al-Mughni (9/373) 

Șeicul Muhammad ibn Ibraaheem (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: Când o femeie ajunge la pubertate și un bărbat a cărui credință, atitudine și compatibilitate îi sunt pe plac o cere în căsătorie, iar tutorele ei nu poate găsi niciun defect la el care să-l facă incompatibil cu ea sau să dovedească existența acestui defect, atunci tutorele femeii trebuie să accepte cererea lui de a se căsători cu ea; iar dacă refuză să facă aceasta, atunci trebuie să i se reamintească obligația de a avea grijă de femeia aflată sub tutela sa. Dacă insistă să refuze după aceea, tutela sa este înlăturată și trece la următoarea rudă de sex masculin cea mai apropiată din partea tatălui. 

Sfârșitul citatului din Fataawa al-Shaykh Muhamamd ibn Ibraaheem (fie ca Allah să aibă milă de el), (10/97). 

Șeicul Ibn ‘Uthaymeen (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: Dacă tutorele refuză să aranjeze căsătoria unei femei cu un pretendent compatibil în privința credinței și a caracterului bun, atunci tutela trece la următoarea rudă de sex masculin cea mai apropiată din partea tatălui, apoi la următoarea cea mai apropiată. Dacă aceștia refuză să-i aranjeze căsătoria, așa cum se întâmplă de obicei, atunci tutela trece la judecătorul shar’i, iar judecătorul shar’i trebuie să aranjeze căsătoria femeii. Dacă un astfel de caz ajunge la el și știe că tutorii femeii au refuzat să-i aranjeze căsătoria, atunci este obligat să-i aranjeze căsătoria, deoarece are tutelă generală atât timp cât tutela familiei nu a fost exercitată. 

Fuqaha’ (fie ca Allah să aibă milă de ei) au menționat că, dacă tutorele refuză în mod repetat pretendenți compatibili, atunci devine faasiq (nelegiuit) ca urmare a acestui fapt; nu mai este considerat ca având un caracter bun, iar tutela sa este înlăturată. Potrivit opiniei bine cunoscute a imamului Ahmad, el nu mai este calificat să conducă rugăciunile și nu este valid ca el să conducă un grup de musulmani în rugăciune. Aceasta este o chestiune serioasă. 

Așa cum am menționat mai sus, unii oameni îi resping pe pretendenții care vin să ceară în căsătorie femeile asupra cărora Allah le-a dat tutela, chiar dacă aceștia sunt compatibili, însă fata poate fi prea timidă pentru a merge la qaadi (judecător) și a-i cere să-i aranjeze căsătoria. Acest lucru se întâmplă în realitate. Dar femeia trebuie să cântărească avantajele și dezavantajele și să vadă ce este mai rău: să rămână fără soț și să-l lase pe acest tutore care se joacă și este nepăsător să-i controleze viața, apoi, când îmbătrânește și nu mai dorește căsătoria, el să o mărite, sau să se adreseze qaadi-ului cu cererea de a-i aranja căsătoria, ceea ce este dreptul ei shar’i. 

Fără îndoială, a doua alternativă este preferabilă, și anume să meargă la qaadi și să-i ceară să-i aranjeze căsătoria, deoarece are dreptul la aceasta și deoarece mersul la qaadi și faptul că qaadi-ul îi aranjează căsătoria sunt în interesul și al altor femei, pentru că alte femei vor veni așa cum a venit ea și pentru că venirea ei la qaadi este o mustrare pentru acei tutori nedrepți care le fac rău femeilor aflate sub tutela lor, refuzând să le căsătorească cu pretendenți compatibili. Astfel, aceasta servește trei interese: 

-Interesul femeii însăși, astfel încât să nu fie lăsată fără soț

-Interesul altora, deoarece va deschide calea pentru alte femei care așteaptă ca cineva să creeze un precedent pe care să-l urmeze

-Împiedicarea acestor tutori nedrepți care controlează viețile fiicelor lor și ale altor femei aflate sub tutela lor, pe baza capriciilor și dorințelor lor.

Aceasta servește, de asemenea, scopului de a pune în aplicare porunca Mesagerului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa), care a spus: „Dacă vine la voi cineva a cărui credință și al cărui caracter vă mulțumesc, atunci căsătoriți-l cu ruda voastră de sex feminin aflată sub tutela voastră, căci dacă nu faceți aceasta, vor fi tulburare pe pământ și multă stricăciune.” 

Și servește, de asemenea, unui interes specific, și anume acela de a le facilita lucrurile bărbaților care cer în căsătorie femei compatibile în privința credinței și a caracterului. 

Sfârșitul citatului din Fataawa Islamiyyah (3/148). 

Șeicul Ibn ‘Uthaymeen a spus, de asemenea: O, de am putea ajunge la un nivel la care o femeie al cărei tată refuză să o căsătorească cu cineva compatibil în privința caracterului și a credinței să îndrăznească să meargă la qaadi, astfel încât acesta să-i poată spune tatălui ei: Aranjează-i căsătoria sau o voi aranja eu însumi, ori o va aranja un alt tutore decât tine, deoarece aceasta (plângerea adresată qaadi-ului) este dreptul fetei dacă tatăl ei o împiedică să se căsătorească și acesta este un drept shar’i. O, de am putea ajunge la acest nivel, însă majoritatea fetelor sunt împiedicate de timiditate să facă aceasta. Sfârșitul citatului din al-Liqa’ al-Shahri. Vezi, de asemenea, răspunsul la întrebarea nr. 10196. 

Dacă tatăl tău refuză să-ți aranjeze căsătoria cu cel pe care îl placi, atunci el îți împiedică mariajul, iar tutela trece la următoarea rudă de sex masculin cea mai apropiată din partea tatălui, în ordinea menționată mai sus. Dacă aceștia refuză să-ți aranjeze căsătoria sau dacă nu există rude, atunci tutela trece la qaadi-ul islamic (judecător), iar locul acestuia este luat de Centrul Islamic în țările în care nu există qaadi islamici. 

Nu îți este permis sub nicio circumstanță să te căsătorești fără tutore, deoarece Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Nu există căsătorie decât cu un tutore.” Relatat de Abu Dawood (2085), al-Tirmidhi (1011) și Ibn Maajah (1881), din hadith-ul lui al-Ash’ari; clasificat ca saheeh de al-Albaani în Saheeh al-Tirmidhi. 

Și Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Orice femeie care se căsătorește fără permisiunea tutorelui ei, căsătoria ei este invalidă, căsătoria ei este invalidă, căsătoria ei este invalidă.” Relatat de Ahmad (24417), Abu Dawood (2083) și al-Tirmidhi (1102); clasificat ca saheeh de al-Albaani în Saheeh al-Jaami’ (2709). 

Îl rugăm pe Allah să te facă statornică și să-l călăuzească și să-l ierte pe tatăl tău. 

Iar Allah știe cel mai bine.