Tafsirul versetului „Așadar, în Ziua aceea, nici oamenii și nici djinii nu vor fi întrebați despre păcatul lor” [ar-Rahmaan 55:39]

Poate că întrebătorul se referă la versetul în care Allah, slăvit și înălțat fie El, spune (interpretarea sensului): „Așadar, în Ziua aceea, nici oamenii și nici djinii nu vor fi întrebați despre păcatul lor” [ar-Rahmaan 55:39]. 

Acesta este unul dintre versetele din Soorat ar-Rahmaan care vorbesc despre grozăviile Zilei Învierii și explică faptul că un aspect al groazei acelei zile mărețe este că niciun om și niciun djinn nu va fi întrebat despre păcatul său. 

Savanții au oferit mai multe interpretări ale acestui verset: 

1.

Oamenii și djinii nu vor fi întrebați în Ziua Învierii pentru a se afla despre păcatele lor, deoarece Allah, slăvit și înălțat fie El, le cunoaște cel mai bine. Însă îi va întreba pentru a face o declarație, a-i mustra sau a-i dojeni. Acest lucru este mai înfricoșător și subliniază groaza celor ce se vor întâmpla în Ziua Învierii. 

Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) spune: 

„nici oamenii și nici djinii nu vor fi întrebați despre păcatul lor” – de ce? Pentru că totul este cunoscut. Ceea ce se intenționează aici este că nu va exista o întrebare pentru a afla, deoarece toate lucrurile sunt cunoscute. Cât despre întrebarea care este menită ca mustrare severă, aceasta va avea loc. Allah, înălțat fie El, spune:

„Și în Ziua când (Allah) îi va chema și le va spune: Ce răspuns le-ați dat Trimișilor?

În Ziua aceea, vestea unui răspuns bun le va fi ascunsă și nu se vor putea întreba unii pe alții”

[al-Qasas 28:65]

„În afară de cei din partea dreaptă, (adică dreptcredincioșii pioși ai Monoteismului Islamic);

În Grădini (Paradis), ei se vor întreba unii pe alții,

Despre Al-Mujrimoon (politeiști, criminali, necredincioși etc.) și le vor spune:

Ce v-a făcut să intrați în Iad?

Ei vor spune: Nu am fost dintre cei care își împlineau Salat (rugăciunile)”

[al-Muddaththir 74:39-42]. 

Și Allah, slăvit și înălțat fie El, le va spune oamenilor Iadului, când vor fi aruncați în el (interpretarea sensului):

„Nu au venit la voi Trimișii voștri cu dovezi și semne clare? Ei vor spune: Ba da”

[Ghaafir 40:50]. 

Așadar, nu vor fi întrebați despre păcatul lor pentru a se afla despre el; mai degrabă, vor fi întrebați pentru a fi dojeniți și mustrați. Ceea ce este menționat despre faptul că oamenii și djinii vor fi întrebați despre păcatele lor („Ai făcut asta sau nu?”) este o întrebare menită mustrării și dojenirii. Există o diferență între întrebarea menită să afle și întrebarea menită ca mustrare, astfel că nu există nicio contradicție între versete. Versetele care vorbesc despre faptul că vor fi întrebați se referă la întrebarea ca mustrare, iar versetele care spun că nu vor fi întrebați se referă la întrebarea menită să afle, deoarece totul este deja cunoscut și consemnat. Sfârșitul citatului. 

Tafseer al-Qur’aan (de la al-Hujuraat la al-Hadeed), p. 317 

2.

Unul dintre evenimentele înfricoșătoare care vor avea loc în acea Zi este că Allah va pune un sigiliu pe inimile necredincioșilor și ipocriților, iar mâinile și picioarele lor vor vorbi despre ceea ce obișnuiau să facă. În acel moment, ei nu vor fi întrebați; mai degrabă, trupurile lor vor fi întrebate și vor depune mărturie împotriva lor, vorbind despre păcatele lor. 

3.

Din cauza groazei a ceea ce îi va întâmpina pe necredincioși în Ziua Învierii, ei vor fi recunoscuți după înnegrirea fețelor și după privirile încețoșate ale ochilor lor. Așadar, nu va fi nevoie să fie întrebați despre păcatele lor, când semnele rușinii au apărut deja asupra lor. Și aceasta este o sursă de mare groază și o situație dificilă în Ziua Învierii. Acest lucru nu contrazice întrebarea adevărată care va avea loc într-o altă etapă, deoarece Ziua Învierii va fi o zi lungă, cu etape diferite. 

Al-Haafiz Ibn Katheer (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Versetul (interpretarea sensului): „Așadar, în Ziua aceea, nici oamenii și nici djinii nu vor fi întrebați despre păcatul lor” [ar-Rahmaan 55:39] este similar versetului în care Allah spune (interpretarea sensului): „Aceasta va fi o Zi în care ei nu vor vorbi (într-o parte a ei) și nu li se va îngădui să prezinte nicio scuză” [al-Mursalaat 77:35-36]. Aceasta este o etapă. Și va exista o altă etapă în timpul căreia oamenii vor fi întrebați despre toate faptele lor. Allah spune (interpretarea sensului): „Așadar, pe Domnul tău (o, Muhammad SAW), cu siguranță îi vom chema pe toți la socoteală pentru tot ceea ce obișnuiau să facă” [al-Hijr 15:92-93]. De aceea, Qataadah a citat cuvintele „Așadar, în Ziua aceea, nici oamenii și nici djinii nu vor fi întrebați despre păcatul lor” [ar-Rahmaan 55:39] și a spus: Întrebarea va fi avut loc, apoi va fi pus un sigiliu peste gurile oamenilor, iar mâinile și picioarele lor vor spune ce obișnuiau să facă. 

‘Ali ibn Abi Talhah a relatat de la Ibn ‘Abbaas: El nu îi va întreba: Obișnuiați să faceți cutare și cutare? Pentru că El știe mai bine decât ei despre acest lucru. Mai degrabă, va spune: De ce ați făcut cutare și cutare? Aceasta este o altă opinie. 

Mujaahid a spus despre verset: Îngerii nu îi vor întreba pe păcătoși, deoarece ei vor fi cunoscuți după semnele lor (fețele înnegrite – cf. ar-Rahmaan 55:41). Aceasta este a treia opinie. 

Se pare că acest lucru se va întâmpla atunci când vor fi date instrucțiuni ca ei să fie duși în Iad. În acel moment, nu vor fi întrebați despre păcatele lor; mai degrabă, vor fi duși la el și aruncați în el, după cum spune Allah (interpretarea sensului): „Mujrimoon (politeiștii, criminalii, păcătoșii etc.) vor fi recunoscuți după semnele lor” [ar-Rahmaan 55:41], adică după semnele care vor apărea asupra lor. 

Al-Hasan și Qataadah au spus: Îi vor recunoaște după fețele înnegrite și după privirile încețoșate ale ochilor lor. Eu spun: În mod similar, credincioșii vor fi recunoscuți după semnele luminoase de pe fețele și membrele lor, provenite de la urmele wudoo’. Sfârșitul citatului. 

Tafseer al-Qur’aan al-‘Azeem, 7/499 

Al-‘Allaamah al-Ameen ash-Shanqeeti (Allah să aibă milă de el) spune: 

Allah, înălțat fie El, spune (interpretarea sensului): „Apoi, cu siguranță, îi vom întreba pe aceia cărora le-a fost trimisă (Cartea)…” [al-A‘raaf 7:6]. Acest verset indică faptul că Allah îi va întreba pe toți oamenii în Ziua Învierii. Există versete similare, precum următoarele:

„Așadar, pe Domnul tău (o, Muhammad), cu siguranță îi vom chema pe toți la socoteală”

[al-Hijr 15:92]

„Opriți-i, căci ei vor fi întrebați”

[as-Saaffaat37:24]

„Și în Ziua când (Allah) îi va chema și le va spune: Ce răspuns le-ați dat Trimișilor?”

[al-Qasas 28:65]. 

Există și alte versete care indică opusul acestui lucru, precum următoarele:

„Așadar, în Ziua aceea, nici oamenii și nici djinii nu vor fi întrebați despre păcatul lor”

[ar-Rahmaan 55:39]

„Dar Mujrimoon (criminalii, necredincioșii, politeiștii, păcătoșii etc.) nu vor fi întrebați despre păcatele lor”

[al-Qasas 28:78]. 

Răspunsul la această contradicție aparentă constă în următoarele puncte: 

1.

Acesta este cel mai bun răspuns, deoarece este ceea ce indică Qur’aanul: întrebarea este de două tipuri: întrebarea ca mustrare și dojană, care începe de obicei cu cuvântul „Lima (De ce)…?”, și întrebarea menită să afle, care începe de obicei cu cuvântul „Hal…?” (un cuvânt arab care indică faptul că ceea ce urmează este o întrebare). Dacă întrebarea începe cu cuvântul Lima, ea este o întrebare ca mustrare; iar dacă începe cu cuvântul Hal, ea este o întrebare menită să afle. 

Din contextul Qur’aanului putem vedea că toate întrebările care le vor fi adresate, așa cum sunt menționate în Qur’aan, sunt întrebări menite mustrării, precum în versetele în care Allah spune:

„Opriți-i, căci ei vor fi întrebați. «Ce este cu voi? De ce nu vă ajutați unii pe alții (așa cum obișnuiați să o faceți în lume)?»”

[as-Saaffaat 37:24-35]

„Este aceasta magie sau nu vedeți?”

[at-Toor 52:14]

„Nu au venit la voi Trimișii dintre voi înșivă”

[az-Zumar 39:71]

„Nu a venit la voi niciun prevenitor?”

[al-Mulk 67:8]

și există și alte versete similare. 

Și Allah îi va întreba pe Trimiși: Ce răspuns ați dat? – ca mustrare pentru cei care nu au crezut în ei. Aceasta este similară întrebării adresate fetei îngropate de vie: pentru ce păcat a fost ucisă? (cf. at-Takweer 81:9) – aceasta este o mustrare pentru cel care a ucis-o. 

2.

În Ziua Învierii vor exista etape diferite; în unele dintre ele vor fi întrebați, iar în altele nu vor fi întrebați.

Sfârșitul citatului. 

Daf‘ Eehaam al-Idtiraab ‘an ‘Aayaat al-Kitaab, p. 15 

Și Allah știe cel mai bine.