Suferă de o boală de piele pe față care a determinat-o să încerce să se sinucidă

Mulți oameni din această lume trăiesc cu idei greșite, din cauza cărora cred că bunătatea sănătății, bogăția și confortul, siguranța și securitatea de care se bucură sunt toate stări permanente care nu se vor schimba sau modifica niciodată. Cu toate acestea, în fiecare zi văd boala, durerea și problemele care se abat asupra oamenilor din jurul lor sau din țările învecinate și cred că sunt feriți de acestea sau că Allah, slăvit și preamărit fie El, i-a ales în mod special pentru protecție și grijă, excluzându-i pe toți ceilalți oameni. 

Unii dintre ei rămân plini de speranță și poate cufundați în iluzii, până când sunt confruntați brusc cu o nenorocire pe care nu au luat-o niciodată în calcul și nu au mijloace de a respinge neliniștea și suferința care s-au abătut asupra lor. 

Unul dintre cele mai importante lucruri cu care ar trebui să ne obișnuim cu toții – pentru a putea depăși nenorocirile acestei lumi – este să fim permanent conștienți de împrejurările noastre și să fim pregătiți pentru orice nenorocire sau problemă care s-ar putea abate asupra noastră. Într-adevăr, ar trebui să ne așteptăm la vicisitudinile vremurilor care ni se pot abate, deoarece este imposibil ca lucrurile să rămână neschimbate tot timpul. Una dintre cele mai grave iluzii cu care trăiesc oamenii este ideea că cineva va trăi și va muri departe de orice încercare sau nenorocire. Căci Profeții au fost confruntați cu cele mai grave încercări și nenorociri și au suferit tot felul de boli și maladii. Unii dintre ei au fost închiși, unii au fost uciși, unii au fost alungați de poporul lor, în timp ce alții au fost persecutați și torturați. Acest lucru li s-a întâmplat și savanților și oamenilor pioși de după ei, și aceasta este ceea ce vedem în zilele noastre în multe dintre țările musulmane din jurul nostru, unde oamenii trec prin tot felul de nenorociri zi și noapte, asemenea celor pe care nimeni nu le cunoaște în afară de Allah, slăvit și preamărit fie El. 

Toate acestea ar trebui să te determine să pui întrebarea firească și logică: ești tu mai dragă lui Allah decât toți acești oameni? Sau ai un legământ cu Allah că te va proteja de toate nenorocirile, excluzându-i pe toți ceilalți oameni? Sau toți acești oameni erau răufăcători care meritau ceea ce li s-a întâmplat? Sau este inima ta atât de curată încât nu meriți încercarea pe care ți-o dă Allah? Allah, slăvit și preamărit fie El, spune (interpretarea sensului):

{Iar în ceea ce-l privește pe om, când Domnul său îl încearcă și [astfel] este generos cu el și îl favorizează, el spune: „Domnul meu m-a onorat.”

Dar când îl încearcă și îi restrânge provizia, el spune: „Domnul meu m-a umilit.”} (al-Fajr 89:15-16).

Dacă dorești, îți putem aminti că ceea ce ți s-a întâmplat, indiferent cât de greu este, este ușor în comparație cu ceea ce li se poate întâmpla altora care sunt răbdători și caută răsplata la Allah, și te invităm să privești starea femeilor care sunt ținute captive, asuprite și persecutate în închisori, precum și a celor care sunt incapabile din cauza bolii și nenorocirii într-o asemenea măsură încât nu vor mai putea niciodată să se miște sau să vorbească sau să converseze. Care este situația ta în comparație cu a lor? 

Apreciem ceea ce spui și ne întristăm pentru ceea ce ți s-a întâmplat și pentru faptul că ești studentă la universitate, dar de asemenea apreciem binecuvântările pe care Allah le-a revărsat asupra ta și asupra tuturor robilor Săi. Știm că, dacă ai urma sfatul dat de Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) celor care sunt afectați de nenorocire, ceea ce suferi ar deveni mai ușor de suportat. 

S-a relatat că Abu Hurayrah (Allah să fie mulțumit de el) a spus: Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Privește la cel care se află la un nivel inferior ție și nu privi la cel care este deasupra ta, căci aceasta te poate împiedica să disprețuiești binecuvântarea lui Allah.” (Relatat de Muslim (2963)) 

Nu suferi de durere fizică ce te sfâșie, Allah ferească, iar ceea ce suferi nu provoacă sărăcie extremă care te obligă să cerșești de la oameni; nu ești supusă asupririi și nedreptății din partea celor mai răi dintre oameni. În ceea ce-i privește pe oamenii sănătoși și înstăriți pe care îi vezi în jurul tău, vezi doar înfățișarea lor exterioară. Dacă ai putea să le examinezi situațiile reale, ai vedea în ei și în familiile lor nenorociri și greutăți asemenea cărora nu ți-a trecut niciodată prin minte, iar dacă ai ști ceva despre acestea, l-ai lăuda pe Allah pentru bunăstarea de care te bucuri. 

Adevărat fericit este cel care îl laudă pe Allah, preaînălțat fie El, pentru situația sa, este mulțumit de Domnul său, iar Domnul său este mulțumit de el; el acceptă tot ceea ce El hotărăște cu o inimă mulțumită și cu speranță în ceea ce se află la Allah, slăvit fie El, ca răsplată și recompensă imensă. Această lume este trecătoare și nu va dăinui veșnic, iar aceste nenorociri nu sunt decât amintiri pentru noi, astfel încât să nu iubim ceea ce este trecător și să uităm Viața de Apoi. De fapt, ele sunt o milă și un dar de la Allah, slăvit și preamărit fie El, pentru ca noi să nu ne abatem și să nu devenim necredincioși și pentru ca să nu uităm și să nu neglijăm. Astfel vom fi în permanență conștienți că ne aflăm într-o călătorie și vom aduna provizii pentru ea săvârșind fapte bune și temându-ne foarte mult de Allah, căci cea mai bună provizie este frica de Allah. 

Avem nevoie de putere spirituală cu care să ne înfruntăm nenorocirile și nu putem dobândi aceasta decât prin meditarea asupra ideilor discutate mai sus și prin amintirea celorlalte binecuvântări de care ne bucurăm și de care mulți oameni sunt lipsiți. Mai presus de toate acestea, fiecare dintre noi trebuie să trăiască o viață activă și productivă, astfel încât să putem atinge obiectivele stabilite pentru toți musulmanii, și anume dobândirea supunerii adevărate față de Allah, slăvit și preamărit fie El, precum și răspândirea valorilor și virtuților și aducerea fericirii tuturor oamenilor. Când ne concentrăm asupra acestui obiectiv și trăim și murim pentru a-l atinge și a-l împlini, numai atunci aceste obstacole din calea noastră vor deveni neînsemnate pentru noi și ne vom da seama că orice este mai puțin decât Focul Iadului și mânia Celui Atotputernic poate fi suportat și îndurat. 

S-a relatat că Jabir (Allah să fie mulțumit de el) a spus: Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „În Ziua Învierii, cei care au fost sănătoși și înstăriți își vor dori, când vor vedea răsplata acordată celor care au suferit nenorociri, ca pielea lor să fi fost tăiată cu foarfecele în această lume.” (Relatat de at-Tirmidhi (nr. 2402). El a spus: Un hadith ghareeb. A fost clasificat drept hasan (bun) de al-Albani în Saheeh at-Tirmidhi) 

Așadar concentrează-te asupra studiilor tale, căci nu te sfătuim să le amâni din cauza bolii tale. Dacă fiecare persoană care a suferit un eșec ar înceta să lupte pentru succes și realizare, din cauza a ceea ce i s-a întâmplat, niciun om nu ar atinge vreodată vreun obiectiv și toți oamenii ar eșua să-și atingă țelurile. Am dori să-ți sugerăm să porți niqab, căci este un act de ascultare față de Allah și un mijloc de apropiere de El; în plus, te va scuti de sentimentul că oamenii se uită mereu la tine. Dacă există o altă facultate similară celei la care studiezi și poți să te transferi acolo și să începi din nou într-un mediu nou, aceasta ar fi o idee bună. 

Ar trebui să înțelegi că Allah, slăvit și preamărit fie El, te-a onorat salvându-te de la moarte și de încercările tale de sinucidere, căci te-a protejat de acel păcat grav și ți-a deschis ușa căinței față de acele șoapte rele și diavolești. Acesta este unul dintre semnele bunătății, laudă lui Allah, pentru care ar trebui să-i mulțumești lui Allah săvârșind fapte bune, căindu-te sincer și cerând iertare pentru toate încercările pe care le-ai făcut de a te sinucide. Când îți amintești păcatul grav al celui care comite acest păcat major, vei realiza măreția binecuvântării pe care Allah ți-a revărsat-o. Viața este o oportunitate prețioasă și unică, care nu se va repeta, iar ummah are nevoie de tine pentru a reuși și a realiza lucruri mărețe în domeniul tău. Ești o cărămidă în marea structură a ummah noastre, așa că nu trebuie să te simți niciodată slabă sau incapabilă să contribui cu ceva bun, indiferent cât de mic ar fi. 

S-a relatat că Nafi‘ a spus: Când Ibn ‘Umar ședea într-o adunare, nu pleca înainte de a face rugăciune pentru tovarășii săi rostind aceste cuvinte și a spus că Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) obișnuia să facă această rugăciune pentru Companionii săi la orice adunare: „O, Allah, rânduiește-ne o parte din frica de Tine care să fie o barieră între noi și neascultarea față de Tine; și o parte din ascultarea față de Tine care să ne permită să ajungem în Paradisul Tău; și o parte din credință sigură care să ne ușureze suportarea nenorocirilor acestei lumi. O, Allah, fă-ne să ne bucurăm de auzul, vederea și puterea noastră atât timp cât ne ții în viață și fă ca acestea să rămână cu noi până în clipa în care murim; ajută-ne să ne cerem drepturile de la cei care ne-au nedreptățit; sprijină-ne împotriva celor care ne arată dușmănie; nu lăsa ca nenorocirea noastră să ne afecteze angajamentul religios; nu lăsa ca această lume să fie centrul preocupării noastre sau suma cunoștințelor noastre; și nu lăsa să dobândească putere asupra noastră oameni care nu ne vor arăta milă.” (Relatat de an-Nasai în as-Sunan al-Kubra (9/154); de at-Tirmidhi în as-Sunan (nr. 3502) – el a spus: Este hasan ghareeb. A fost clasificat drept saheeh de al-Albani în Saheeh at-Tirmidhi). 

S-a relatat de la ‘Ata ibn as-Saib că tatăl său a spus: ‘Ammar ibn Yasir ne-a condus în rugăciune și a făcut-o scurtă. Unii dintre oameni i-au spus: Ai făcut rugăciunea scurtă. El a spus: Dar în ea am făcut o rugăciune pe care am auzit-o de la Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa). Când a plecat, unul dintre oameni – și anume tatăl meu – l-a urmat și l-a întrebat despre rugăciune, apoi a venit și le-a spus oamenilor despre ea: „O, Allah, prin cunoașterea Ta a celor nevăzute și prin puterea Ta asupra creației, fă-mă să trăiesc atât timp cât știi că viața este bună pentru mine și fă-mă să mor dacă știi că moartea este bună pentru mine. O, Allah, Îți cer să-mi permiți să mă tem de Tine în taină și în public și Îți cer să-mi permiți să spun adevărul fie că sunt calm, fie că sunt mânios, și Îți cer moderație în cheltuieli fie că sunt sărac, fie că sunt bogat. Îți cer o binecuvântare care nu se va sfârși și Îți cer o încântare care nu va înceta niciodată, Îți cer mulțumire după ce hotărârea Ta se va împlini și Îți cer o viață de fericire după moarte, Îți cer bucuria de a privi Chipul Tău și dorul de a Te întâlni, fără vătămare insuportabilă sau tulburare rătăcitoare. O, Allah, împodobește-ne cu podoaba credinței și fă-ne să fim călăuziți și să-i călăuzim pe alții. (Relatat de an-Nasai în al-Mujtaba (nr. 1305); clasificat drept saheeh de al-Albani în Saheeh an-Nasai)

Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați fatwa nr. 21677 și 111938

Iar Allah știe cel mai bine.