Stabilirea cotelor de profit într-o întreprindere comună poate fi făcută potrivit acordului celor doi parteneri, nu proporțional cu contribuția fiecăruia la capital

Savanții (Allah să aibă milă de ei) au avut opinii diferite cu privire la modul în care trebuie împărțit profitul: trebuie acesta să fie proporțional cu contribuția fiecărui partener la capital, ca în cazul pierderii, sau trebuie să fie potrivit acordului dintre parteneri, fie că partea este mare sau mică? Există două opinii: 

1.Opinia hanafiților și hanbaliților: profitul trebuie împărțit potrivit celor stipulate și convenite de parteneri, atât timp cât profitul este clar definit.

2.Opinia malikiților și șafi’iților: profitul trebuie împărțit proporțional cu contribuția fiecărui partener la capital.

Ibn Qudaamah (Allah să aibă milă de el) a spus: Este permis ca profitul să fie împărțit potrivit cotei aduse de fiecare partener și este permis să fie împărțit în mod egal, chiar dacă aporturile lor diferă; de asemenea, unul poate primi mai mult decât celălalt chiar dacă aporturile lor sunt egale. Aceasta a fost afirmat de Abu Haneefah. 

Maalik și ash-Shaafa‘i au spus: Una dintre condițiile validității este ca profiturile și pierderile să fie proporționale cu capitalul contribuit, deoarece profitul în acest parteneriat este legat de capital. 

În opinia noastră, munca efectuată de unul dintre parteneri îi dă dreptul la o parte din profit, astfel încât este permis ca ei să aibă cote diferite de profit dacă unul dintre ei muncește în afacere, așa cum se întâmplă când persoane diferite folosesc capitalul unui singur om pentru afaceri (mudaarabah). Aceasta deoarece unul dintre ei poate avea mai multă experiență în afaceri decât celălalt și poate fi mai capabil să obțină rezultate. Prin urmare, este permis ca acesta să stipuleze o cotă suplimentară din profit în schimbul muncii sale, după cum poate fi stipulată o parte din profit în schimbul muncii celui care conduce întreprinderea.

Sfârșitul citatului din al-Mughni (5/19). 

Pe baza acestui fapt, profitul poate fi împărțit în următorul mod: 

Cel care a contribuit cu 2 milioane are dreptul la două treimi, iar cel care a contribuit cu 1 milion are dreptul la o treime. Aceasta este potrivit madhhab-urilor Maaliki și Shaafa‘i și reprezintă o împărțire echitabilă, valabilă potrivit consensului savanților. 

Dacă cei doi parteneri au convenit să nu împartă profitul potrivit proporției capitalului contribuit de fiecare și doresc, de exemplu, să îl împartă în două jumătăți egale, astfel încât cel care a contribuit cu 2 milioane să primească jumătate din profit, iar cel care a contribuit cu 1 milion să primească cealaltă jumătate, iar amândoi sunt de acord cu aceasta, atunci este de asemenea permis potrivit madhhab-urilor Hanafi și Hanbali, deoarece este dreptul lor să decidă, iar cel care a contribuit cu partea mai mare din capital poate renunța voluntar la o parte din profitul său în favoarea partenerului său. 

Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a afirmat, de asemenea, că această din urmă modalitate de împărțire a profitului între doi parteneri este valabilă. A se vedea: ash-Sharh al-Mumti‘, 9/403 

Și Allah știe cel mai bine.