Soțul ei a abandonat-o și nu vorbește cu ea, dar refuză să-i dea talaq, iar ea nu poate obține divorțul de el prin khul‘
Întrebare
„Sunt o femeie care s-a convertit la Islam și m-am căsătorit acum 8 ani cu un musulman din naștere. După câțiva ani de căsătorie, totul s-a schimbat. Nu am copii. A încetat să vorbească cu mine și chiar să aibă grijă de mine. Sănătatea mea, în special sănătatea mintală, suferă, deoarece nu am pe nimeni în afară de Allah care să se ocupe de toate acestea. M-am rugat cu răbdare ani întregi ca el să fie bun cu mine. Dar lucrurile s-au înrăutățit; abia dacă mă vede zile întregi, deși locuim în aceeași casă. Înțelegerea noastră despre Islam și despre modul de a trăi s-a diferențiat treptat. Dar accept aceasta și continui pe drumul meu, deoarece am aflat adevărul după o mare luptă și durere. Apoi m-a forțat să plec de lângă el, dar am rezistat, deoarece nu aveam unde să merg. Încet, după atât de mulți ani de anxietate, durere și singurătate, am înțeles că nu va funcționa. Îmi dau seama că nu simte durere, grijă și dragoste pentru mine. Când a insistat să-l părăsesc, i-am spus să divorțeze de mine, altfel nu voi pleca. Atunci mi-a făcut viața cumplită și sănătatea mea fizică și mintală s-a prăbușit complet. Apoi l-am părăsit pentru a mă salva. În acea stare de sănătate am trăit singură luni întregi, iar apoi am decis să-i mai acord o șansă. Așa că m-am dus la el să locuiesc timp de 6 luni, dar nu mi-a adresat niciun cuvânt și am fost singură acolo, fără nimeni cu care să vorbesc. Așa că am decis să mă întorc la casa părinților mei non-musulmani (ei nu au intervenit în practicarea religiei mele). Nu cunosc mulți musulmani în comunitate, dar am încercat să-i contactez telefonic pe puținii pe care îi cunosc, pentru ca soțul meu să divorțeze de mine. Ei abia au înțeles situația și, în cele din urmă, nu s-a întâmplat nimic. Am încercat chiar să-mi sfătuiesc soțul să mă lase să plec cu demnitate, dar a fost inutil. Așa că am lăsat totul în seama lui Allah și suport cu răbdare toate acestea, gândindu-mă că poate Allah are ceva bun în ele. Sunt căsătorită, dar fără soț. Este păcatul meu să trăiesc astfel? Sunt atât de profund rănită de toate acestea încât mi-am pierdut încrederea în oameni. Sănătatea mea se deteriorează, este dificil să trăiesc într-o astfel de societate și am amintiri foarte dureroase. Îi mulțumesc lui Allah că m-a scos din condițiile infernale de dinainte. Dar acum spune să mă întorc din cauza presiunii societății sau Allah știe de ce. Nu vreau să mă întorc la el și nici nu vreau să trăiesc astfel. Nu am puterea de a obține khul' de la el. Nici nu mai pot avea încredere în cineva. Vă întreb ce trebuie să fac. Este păcatul meu să trăiesc astfel? Engleza mea nu este foarte bună. Mă rog lui Allah să înțelegeți ceea ce am încercat să vă transmit."
Răspuns
Allah le-a poruncit soților să-și trateze soțiile cu bunătate, după cum spune El, slăvit și înălțat fie El (interpretarea sensului): „Și purtați-vă cu ele în mod onorabil” [an-Nisa 4:19].
Ibn Katheer (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: adică vorbiți-le frumos, purtați-vă cu ele cu bunătate și prezentați-vă în fața lor în cea mai bună formă, după putința voastră. Așa cum ați dori ca ea să se poarte cu voi, procedați la fel cu ea. Allah, slăvit și înălțat fie El, spune (interpretarea sensului): „Și ele (femeile) au drepturi (asupra soților lor în ceea ce privește cheltuielile de trai etc.), asemănătoare celor pe care soții lor le au asupra lor (în ceea ce privește ascultarea și respectul etc.), potrivit celor cuvenite” [al-Baqarah 2:228]. Iar Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cei mai buni dintre voi sunt cei mai buni față de soțiile lor, iar eu sunt cel mai bun dintre voi față de soțiile mele.” Una dintre trăsăturile Profetului era că trata oamenii cu bunătate și era mereu vesel; glumea cu soțiile sale, cheltuia generos pentru ele și se purta frumos cu ele, într-o asemenea măsură încât a alergat în întrecere cu ‘Aishah, Mama Credincioșilor, din bunătate față de ea. El se întâlnea cu soțiile sale în fiecare noapte în casa celei la care stătea Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) și lua uneori cina cu ele, apoi fiecare dintre ele se întorcea la propria casă.
Încheiat citatul din Tafseer Ibn Katheer, 2/242
Allah, slăvit și înălțat fie El, spune (interpretarea sensului): „Și ele (femeile) au drepturi (asupra soților lor în ceea ce privește cheltuielile de trai etc.), asemănătoare celor pe care soții lor le au asupra lor (în ceea ce privește ascultarea și respectul etc.), potrivit celor cuvenite” [al-Baqarah 2:228], adică ele au drepturi asupra bărbaților, așa cum bărbații au drepturi asupra lor, prin urmare fiecare dintre ei trebuie să împlinească drepturile celuilalt, potrivit celor cuvenite.
Încheiat citatul din Tafseer Ibn Katheer, 1/609
Fără îndoială, abandonarea soției și faptul de a nu vorbi cu ea fără un motiv întemeiat nu intră în categoria tratamentului bun și onorabil; dimpotrivă, îi provoacă o mare suferință, după cum au afirmat savanții.
În at-Taj wa’l-Ikleel li Mukhtasar Khaleel (5/265) se spune: Dacă bărbatul încetează să-i vorbească soției sale sau își întoarce fața de la ea în pat, aceasta intră în categoria provocării unui rău. Încheiat citatul.
În Mawahib al-Jaleel fi Sharh Mukhtasar Khaleel (4/17) se spune: Printre formele de a provoca rău se numără să înceteze să-i vorbească, să-și întoarcă fața de la ea în pat, să prefere o altă soție în locul ei și să o lovească într-un mod care provoacă durere. Încheiat citatul.
Deși recunoaștem toată suferința prin care ai trecut, părerea și sfatul nostru pentru tine sunt să-i mai acorzi soțului tău o șansă, mai ales după ce te-a chemat să te întorci la casa lui. Situația complicată în care te afli ne face să te sfătuim să ai mai multă răbdare și să analizezi problema în mod logic și din toate unghiurile. Dacă își îndreaptă comportamentul și te tratează mai bine, atunci aceasta este ceea ce îți dorești, și laudă lui Allah. Dar dacă continuă să se poarte ca acum, evitându-te și tratându-te rău, atunci ai dreptul să-i ceri divorțul (talaq) și nu ești de învinuit.
Dacă insistă să nu-ți dea talaq, atunci nu ai altă opțiune decât să te adresezi instanței islamice, dacă există una; dacă nu există, atunci trebuie să obții divorțul de el prin khul‘, iar socoteala lui va fi la Domnul său. Domnul lumilor, slăvit și înălțat fie El, spune (interpretarea sensului):
„în Ziua când vor fi aduși înapoi la El, atunci El îi va înștiința despre ceea ce au făcut. Și Allah este Atotștiutor al tuturor lucrurilor”
[an-Noor 24:64].
În timpul acestei suferințe, nu există nimic mai folositor pentru tine decât să-ți amintești neîncetat de Allah, slăvit și înălțat fie El, și să citești Cartea Sa, fiind dornică în același timp să îndeplinești ceea ce Allah ți-a poruncit dintre rugăciuni și toate actele de ascultare. Allah, slăvit și înălțat fie El, a spus (interpretarea sensului):
„O, voi cei care credeți! Căutați ajutor în răbdare și As-Salat (rugăciune). Cu adevărat! Allah este cu As-Sabirin (cei răbdători)”
[al-Baqarah 2:153].
Și Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.