Soția lui și-a acuzat mama că i-a furat inelul!

Ceea ce trebuie să faci este să te străduiești să rezolvi problemele care pot apărea între mama ta și soția ta într-un mod înțelept, astfel încât să nu o superi pe mama ta și să nu-i faci nedreptate soției tale. Da, drepturile pe care mama le are asupra copilului ei nu sunt asemenea drepturilor pe care oricine altcineva le are asupra lui, fie soția, fie fiul său, dar aceasta nu înseamnă că ceilalți nu au drepturi asupra ta, iar faptul că acorzi atenție drepturilor pe care mama ta le are asupra ta nu înseamnă că trebuie să neglijezi drepturile celorlalți; mai degrabă, trebuie să-i dai fiecăruia care are drepturi drepturile sale.

Cu cât poți face mai mult pentru a-i oferi soției tale și mamei tale locuințe separate și pentru a reduce ocaziile în care se amestecă una cu cealaltă, cu atât mai bine, deoarece acest lucru va fi mai eficient pentru a duce la o viață stabilă și pentru a reduce problemele.

În al doilea rând:

Nu este permis unui musulman să-și acuze semenul musulman sau să-i păteze onoarea doar pe baza suspiciunii. Allah, preaslăvit fie, spune (interpretarea sensului):

„O, voi cei care credeți! Feriți-vă de prea multe bănuieli, căci unele bănuieli sunt păcat. Și nu vă iscodiți și nu vă denigrați unii pe alții. Oare i-ar plăcea vreunuia dintre voi să mănânce carnea fratelui său mort? Voi ați urî aceasta (așadar urâți denigrarea). Și temeți-vă de Allah. Cu adevărat, Allah este Cel care primește căința, Milostivul”

[al-Hujuraat 49:12].

Al-Bukhari (5144) și Muslim (2563) au relatat de la Abu Hurayrah (Allah să fie mulțumit de el) că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Feriți-vă de suspiciune, căci suspiciunea este cea mai falsă dintre vorbe. Nu vă spionați unii pe alții; nu vă căutați greșelile unii altora; nu vă urâți unii pe alții; și fiți, o, robi ai lui Allah, frați.”

Al-Hafiz Ibn Hajar (Allah să aibă milă de el) a spus în Fath al-Bari (10/486):

Interdicția se aplică suspiciunii cu privire la un musulman care este sănătos în angajamentul său religios și în onoarea sa. Sfârșitul citatului.

Al-Qurtubi (Allah să aibă milă de el) a spus:

Ceea ce deosebește suspiciunea care trebuie evitată de celelalte tipuri de suspiciune este faptul că orice suspiciune pentru care nu cunoști niciun semn clar sau motiv evident este haram și trebuie evitată. Acest lucru se aplică dacă persoana suspectată este una dintre cele cunoscute pentru demnitate și evlavie și este aparent demnă de încredere. A suspecta răul și trădarea din partea ei este haram. Acest lucru este diferit în cazul celui care este bine cunoscut printre oameni pentru implicarea în activități suspecte și care comite în mod deschis fapte rele.

Sfârșitul citatului din Tafseer al-Qurtubi (16/331)

Ash-Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a spus:

Gândirea cu privire la ceilalți poate fi împărțită în două categorii:

Prima categorie este gândirea bună despre ceilalți, care îți cere să gândești pozitiv despre frații tăi atât timp cât ei merită aceasta. Acest lucru se aplică musulmanului care pare, în exterior, să aibă un caracter bun; despre o astfel de persoană trebuie să gândești bine și să o lauzi pentru ceea ce putem vedea din angajamentul său față de Islam și din faptele sale bune.

A doua categorie este gândirea rea despre ceilalți (suspiciunea). Aceasta este haram în cazul unui musulman care pare, în exterior, să aibă un caracter bun; nu este permis să gândești rău despre el sau să-l suspectezi, după cum au afirmat clar savanții. Ei (Allah să aibă milă de ei) au spus: Este haram să gândești rău despre un musulman care pare, în exterior, să aibă un caracter bun. În ceea ce privește gândirea rea despre cineva cu privire la care dovezile circumstanțiale indică faptul că merită să se gândească astfel despre el, individul nu este vinovat dacă gândește rău despre el. De aici provine proverbul popular: „Fii precaut față de oameni gândind rău despre ei.” Dar aceasta nu se aplică în toate cazurile, după cum este bine cunoscut. Mai degrabă, ceea ce se înțelege este să fii precaut față de oamenii care merită să se gândească rău despre ei, așadar să nu ai încredere în ei. O persoană va găsi inevitabil că îi vin în minte gânduri care reflectă suspiciune față de oricine cu privire la care dovezile circumstanțiale justifică acest lucru, fie din cauza unor semne pe chipul său, precum faptul că îi poți vedea încruntarea și nemulțumirea când te întâlnește și altele asemenea, fie din cauza situației sale și a lucrurilor pe care oamenii le cunosc despre el sau a lucrurilor pe care le spune, astfel încât se gândește rău despre el. Într-un asemenea caz, dacă există dovezi circumstanțiale care sugerează acest lucru, o persoană nu este vinovată dacă gândește rău despre el sau îl suspectează.

Sfârșitul citatului din Tafseer Soorat al-Hujurat (49)

Pe scurt:

Soția ta nu păcătuiește dacă a gândit acest lucru despre mama ta, atât timp cât mama ta este cunoscută pentru aceasta sau există dovezi circumstanțiale în acest sens. În acest caz, ceea ce trebuie să faci este să le ții separate într-un mod înțelept. Dacă soția ta are vreo dovadă pentru ceea ce spune, încearcă să afli adevărul de la mama ta folosind metode și tactici înțelepte.

Dar dacă ea nu are nicio dovadă, iar mama ta neagă că a luat-o, atunci nu este nimic greșit în faptul că îi ceri să jure în acest sens. De fapt, acesta este un lucru prescris în Islam. Principiul shar‘i este că dovada este necesară din partea celui care face afirmația, iar jurământul este cerut celui care neagă. În acest caz, nu există nicio vină asupra ta, in sha Allah, pentru faptul că i-ai cerut mamei tale să jure. De fapt, acest lucru poate reduce posibilitatea apariției problemelor și resentimentelor între ele. Dar dacă simți că soția ta spune adevărul și că sentimentele mamei tale ar putea fi rănite de acest lucru, atunci încearcă să compensezi față de ea prin bunătate și folosind tactici și străduiește-te mai mult cu mama ta pentru a o încuraja să se căiască înaintea lui Allah, slăvit și preaslăvit fie, și să înceteze să facă astfel de lucruri. Străduiește-te mai mult să-i asiguri cele necesare și să ai grijă de ea, astfel încât să nu aibă nevoie să facă astfel de lucruri.

Pentru informații despre hotărârea privind jurământul pe Mushaf, vă rugăm să consultați răspunsul la întrebarea nr. 98194

Iar Allah știe cel mai bine.