Soția fratelui ei o tratează rău deoarece este devotată religios și o urăște
Întrebare
„Sunt o fată de optsprezece ani, iar problema mea este că soția fratelui meu mă tratează mereu rău. Când sora mea a întrebat-o de ce face acest lucru, ea a spus: „Pentru că nu-i plac oamenii religioși”! Ceea ce vrea să spună este că sunt devotată religios, de aceea nu mă place. Am suferit atât de mult din cauza tratamentului ei rău, încât, atunci când ne vizitează, o salut, apoi merg și stau în camera mea până pleacă, deoarece, dacă stau cu ea, începe să-i insulte pe cei devotați religios, cu intenția de a mă jigni. Când încerc să o sfătuiesc, se uită la mine cu dispreț și batjocură, apoi pleacă. Recent, nu mai vrea deloc să vorbească cu mine. Îmi este permis să mă port cu ea în același fel, adică să nu-i mai vorbesc deloc – știind că am încercat să o sfătuiesc de numeroase ori, dar ea devine doar mai încăpățânată? Una dintre surorile mele devotate m-a sfătuit să stau cât mai departe de soția fratelui meu, deoarece se roagă rar și îi insultă adesea pe cei devotați religios. Acum sunt confuză și sper să mă puteți sfătui cu privire la cea mai bună modalitate de a trata această problemă."
Răspuns
Mai întâi:
În ceea ce-l privește pe cel care nu se roagă, am explicat hotărârea referitoare la aceasta și am menționat că unii dintre savanți – care au exprimat opinia corectă – au hotărât că o astfel de persoană este necredincioasă și că nu este permis să te căsătorești cu o astfel de persoană sau să rămâi căsătorit cu ea, iar carnea sacrificată de ea este haraam și așa mai departe. Am discutat aceste hotărâri în detaliu. Vezi întrebările nr. 34795 și 20059.
În al doilea rând:
În ceea ce privește faptul că soția fratelui tău îi batjocorește, îi insultă și își bate joc de cei devotați religios, ea trebuie să înțeleagă că, făcând aceste lucruri, se află într-un mare pericol și că aceste acțiuni ar putea să o scoată din Islam.
Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a fost întrebat despre hotărârea referitoare la batjocorirea celor care respectă poruncile lui Allah și ale Mesagerului Său (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui)?
El a răspuns: Batjocorirea celor care respectă poruncile lui Allah și ale Mesagerului Său (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) din cauza devotamentului lor este haraam și foarte periculoasă și gravă, deoarece există temerea că ura sa față de ei s-ar putea baza pe ura față de ceea ce respectă ei, și anume religia lui Allah. În acest caz, batjocorirea lor înseamnă batjocorirea căii pe care o urmează. Ei sunt asemenea celor despre care Allah spune (interpretarea sensului):
„Dacă îi întrebi (despre aceasta), ei declară: «Noi doar vorbeam în glumă și ne distram.» Spune: «De Allah, de Ayat-urile Sale (dovezi, probe, versete, lecții, semne, revelații etc.) și de Mesagerul Său vă bateți joc?»
Nu vă cereți scuze; ați devenit necredincioși după ce ați crezut”
[al-Tawbah 9:65-66]
Aceste cuvinte au fost revelate cu privire la unii dintre ipocriți care au spus: „Nu am văzut niciodată ceva asemănător acestor recitatori – adică Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) și însoțitorii săi – sunt cei mai lacomi, cei mai mincinoși în vorbire și cei mai lași în luptă.” Apoi Allah a revelat acest verset cu privire la ei.
Cei care îi batjocoresc pe urmașii adevărului deoarece sunt devotați religios trebuie să se ferească, deoarece Allah spune (interpretarea sensului):
„Cu adevărat, (în timpul vieții lumești) cei care au săvârșit crime obișnuiau să râdă de cei care credeau.
30. Și, ori de câte ori treceau pe lângă ei, își făceau semne unii altora (în batjocură).
31. Iar când se întorceau la oamenii lor, se întorceau glumind;
32. Și când îi vedeau, spuneau: «Cu adevărat, aceștia s-au rătăcit!»
33. Dar ei (necredincioșii, păcătoșii) nu fuseseră trimiși ca supraveghetori asupra lor (credincioșilor).
34. Dar în această Zi (Ziua Învierii), cei care cred vor râde de necredincioși
35. Pe tronuri înalte, privind (toate lucrurile).
36. Oare necredincioșii nu vor fi răsplătiți (pe deplin) pentru ceea ce obișnuiau să facă?”
[al-Mutaffifeen 83:29-36]
Majmoo’ Fataawa al-Shaykh Ibn ‘Uthaymeen, 2/întrebarea nr. 236.
Insultarea unui musulman este un păcat major, mai ales dacă cineva îl insultă pentru că este devotat religios și drept. Există temerea că cel care face aceasta ar putea cădea în apostazie, după cum s-a menționat mai sus cu privire la batjocorirea lor.
S-a relatat de la ‘Abd-Allah ibn Mas’ood (Allah să fie mulțumit de el) că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) a spus: „Insultarea unui musulman este imoralitate, iar uciderea lui este kufr.”
Relatat de al-Bukhaari, 48; Muslim, 64.
Al-Nawawi a spus:
În arabă, cuvântul sabb (tradus aici prin insultare) înseamnă defăimarea unei persoane și vorbirea despre onoarea ei într-un mod disprețuitor. Iar fisq (tradus aici prin imoralitate) înseamnă ieșire; în terminologia sharee’ah înseamnă ieșirea din ascultare (adică încălcarea limitelor ascultării).
În ceea ce privește sensul hadeeth-ului: Insultarea unui musulman fără motiv este haraam potrivit consensului ummah, astfel încât cel care face aceasta este un faasiq, după cum a spus Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui).
Sharh Muslim, 2/53, 54.
Te sfătuim să continui să o sfătuiești, iar dacă acest lucru se face prin fratele tău, va fi mai bine. Spune-i despre hotărârile islamice privind ceea ce face ea și încurajează-l să o călăuzească prin orice mijloace îi sunt posibile.
Nu te sfătuim să stai cu ea decât dacă se căiește și se întoarce la Domnul ei. Ne temem că ai putea reacționa față de ea și ne temem că ea ar putea spori în păcat de fiecare dată când te vede sau stă cu tine.
Allah spune (interpretarea sensului):
„Iar când îi vezi pe cei care discută în mod fals despre Versetele Noastre (din Qur’aan), batjocorindu-le, îndepărtează-te de ei până când trec la un alt subiect. Iar dacă Shaytaan (Satana) te face să uiți, atunci, după ce îți amintești, nu sta în compania acelor oameni care sunt Zaalimoon (politeiști și nedrepți)”
[al-An’aam 6:68]
Dar dacă vorbești cu ea și nu o eviți, acest lucru poate fi mai folositor pentru ea, deoarece i-ar putea înmuia inima. Poți limita aceasta la salutarea și primirea ei și la a o întreba ce mai face, fără să te implici în dispute cu ea care ar putea-o determina să facă ceva haraam.
Nu uita – pe lângă faptul că faci tot ce poți pentru a o sfătui – să te rogi ca ea să fie călăuzită pe calea cea dreaptă.
Și Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.