Soția dispune de propriii bani fără știrea soțului

Nu este niciun păcat ca sora ta să-ți dea bani sub formă de împrumut pentru ca tu să-i investești și să beneficiezi de rezultate, cu condiția ca principalul să rămână al surorii tale. Dar dacă sora ta dorește să împartă profitul cu tine în timp ce păstrează capitalul intact, acest lucru nu este permis, deoarece intră sub incidența afirmației: „orice împrumut care aduce beneficii este riba”. Nu este necesar ca soțul ei să știe că îți dă banii, deoarece banii îi aparțin și el nu are dreptul la nicio parte din ei decât dacă ea îi oferă în mod voluntar. Allah spune (interpretarea sensului): 

„Și dați-le femeilor cu care vă căsătoriți Mahr-ul lor (darul de căsătorie obligatoriu oferit de soț soției sale la momentul căsătoriei) cu inimă bună; însă dacă ele, de bunăvoie, vă cedează o parte din acesta, luați-o și bucurați-vă de ea fără teamă de vreun rău (întrucât Allah a făcut-o permisă)”

[al-Nisa’ 4:4]

Totuși, din bunătate și deoarece bărbații au mai multă experiență și cunoștințe în chestiuni de afaceri, sfatul nostru este ca soțul să fie informat despre ceea ce face soția sa și despre modul în care dispune de averea ei. 

Shaykh ‘Abd-Allah al-Jibreen a spus: 

Soția deține averea sa și are dreptul să dispună de ea. O poate oferi drept cadou, o poate da ca milostenie, își poate achita datoriile, poate renunța la drepturile sale asupra banilor care i se datorează sau poate renunța la dreptul său la moștenire în favoarea oricui dorește, fie rude, fie alte persoane. Soțul ei nu are dreptul să obiecteze dacă ea este matură și are discernământ. Soțul ei nu are dreptul să dispună de vreunul dintre bunurile ei decât cu consimțământul ei. (Fataawa al-Mar’ah al-Muslimah, 2/674).

 Și Allah știe cel mai bine.