Soacra ei i-a dat aur la petrecerea de nuntă și îl cere acum, susținând că a fost un împrumut
Întrebare
„La petrecerea mea de nuntă, mama mea i-a dat soției mele niște aur, iar la câteva luni după nuntă a vrut să ia aurul înapoi de la soția mea. Ea susține că este aurul ei și că soția mea trebuie să i-l returneze. Soția mea nu vrea să-i returneze aurul, deoarece i-a fost dat în fața tuturor și aceasta este singura ei economie în prezent. Face soția mea ceva greșit prin faptul că nu returnează aurul mamei mele? Mama mea nu i-a spus niciodată că îi dădea acest aur pentru o perioadă limitată."
Răspuns
În primul rând:
Dacă mama ta a dat aurul sub forma unui împrumut care trebuia returnat, iar soția ta a spus: Nu, este mai degrabă un dar sau un cadou, atunci mama ta nu are dreptul la aur decât dacă jură că a fost dat ca împrumut.
Unul dintre principiile fundamentale ale jurisprudenței este că, dacă beneficiarul și cel care oferă diferă cu privire la ceea ce a fost dat de unul celuilalt, atunci contează ceea ce spune cel care oferă.
Acest lucru a fost menționat de az-Zarkashi în al-Manthur fi’l-Qawa‘id (1/145), unde a oferit următorul exemplu:
Dacă îi dă soției sale niște bani și spune: I i-am dat ca parte a zestrei, iar ea spune: Nu, este mai degrabă un cadou, atunci contează cuvântul celui care oferă. Ar-Rafi‘i a relatat aceasta în Kitab as-Sulh de la tovarășii săi. Și a spus în Kitab as-Sadaq: Dacă soții diferă cu privire la primirea banilor, iar el spune: I i-am dat ca zestre, și ea spune: Mai degrabă a fost un cadou, atunci contează cuvântul lui dacă este susținut de jurământul său. Sfârșitul citatului.
În Hashiyat Ibn ‘Abidin (5/710) se spune: Un bărbat a cumpărat niște bijuterii și i le-a dat soției sale, care le-a folosit, apoi a murit. Soțul și moștenitorii ei au avut o dispută cu privire la faptul dacă acestea au fost un cadou sau un împrumut. Contează cuvântul soțului, susținut de jurământul său prin care atestă că i le-a dat ca împrumut, deoarece el neagă că ar fi fost un cadou. Sfârșitul citatului.
A se vedea, de asemenea: al-Fatawa al-Hindiyyah (4/399).
În al doilea rând:
Ar trebui să-i explici mamei tale că luarea înapoi a unui cadou este haram, din cauza relatării transmisă de Abu Dawud (3539), at-Tirmidhi (2132), an-Nasa’i (3690) și Ibn Majah (2377), de la Ibn ‘Umar și Ibn ‘Abbas (fie ca Allah să fie mulțumit de ei), de la Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), care a spus: „Nu este permis unui bărbat să ofere un dar sau un cadou și apoi să-l ia înapoi, cu excepția cazului în care este vorba despre ceea ce un tată îi oferă fiului său. Asemănarea celui care oferă un cadou și apoi îl ia înapoi este asemenea câinelui care mănâncă, iar când se satură vomită, apoi se întoarce la voma sa.” Acest hadith a fost clasificat drept sahih de al-Albani în Sahih Abi Dawud.
Și Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.