Și-a ridicat mâna de la pământ în timpul prosternării pentru a-și scărpina pielea; i s-a invalidat rugăciunea?

Prosternarea trebuie făcută pe cele șapte părți pe care Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a fost instruit să se prosterneze, după cum au relatat al-Bukhaari (812) și Muslim (490) de la Ibn ‘Abbaas (Allah să fie mulțumit de el), care a spus: Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Mi s-a poruncit să mă prosternez pe șapte oase: fruntea – și a indicat spre nasul său –, mâinile, genunchii și vârfurile picioarelor (adică degetele de la picioare).”

An-Nawawi (Allah să aibă milă de el) a spus în Sharh Muslim (4/208):

Dacă omite una dintre ele, rugăciunea sa nu este validă. Sfârșitul citatului.

Majoritatea savanților (inclusiv Imam Maalik, Imam ash-Shaafa‘i și Imam Ahmad) au citat acest lucru ca dovadă că prosternarea nu este validă decât dacă este făcută pe toate aceste părți; dacă o persoană se prosternează doar pe șase dintre ele, prosternarea sa nu este validă.

Ibn Rajab al-Hanbali (Allah să aibă milă de el) a spus în Fath al-Baari:

Acest punct de vedere este susținut de hadithurile saheeh care poruncesc prosternarea pe toate aceste părți, iar porunca indică faptul că este obligatoriu. Sfârșitul citatului.

Fath al-Baari, de Ibn Rajab (5/114-115).

Pe baza acestui fapt, dacă cineva ridică una dintre părțile prosternării de la pământ pe durata prosternării și nu se prosternează pe ea, rugăciunea sa nu este validă.

În ceea ce îl privește pe cel care o ridică pentru scurt timp, rugăciunea sa este în continuare validă, in sha Allah.

Shaykh Muhammad ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a fost întrebat:

Cineva a ridicat una dintre părțile prosternării de la pământ; i s-a invalidat rugăciunea în timp ce se prosterna?

El a răspuns:

Ceea ce pare a fi cazul este că, dacă a ridicat-o pe durata întregii prosternări – adică a continuat să se prosterneze cu una dintre acele părți ridicată de la pământ –, atunci prosternarea sa este invalidă, iar dacă prosternarea este invalidată, rugăciunea este invalidată. Dar dacă a ridicat-o pentru scurt timp, cum ar fi pentru a-și scărpina un picior cu celălalt, apoi a pus-o la loc, atunci sper că nu este nimic greșit în acest lucru. Sfârșitul citatului.

Liqaa’aat al-Baab al-Maftooh.

El a mai spus:

Prosternarea pe aceste șapte părți este obligatorie în toate prosternările, ceea ce înseamnă că nu este permis să ridici vreuna dintre aceste părți de la pământ în timpul prosternării, nici mâna, nici piciorul, nici nasul, nici fruntea și niciuna dintre aceste șapte părți. Dacă o persoană face acest lucru, atunci, dacă a durat pe durata prosternării sale, nu există nicio îndoială că prosternarea sa nu este validă, deoarece a omis una dintre părțile pe care este obligată să se prosterneze.

Dar dacă s-a întâmplat în timp ce se prosterna, adică a simțit, de exemplu, o mâncărime la picior și s-a scărpinat cu celălalt picior, atunci acest lucru necesită o discuție suplimentară. Se poate spune că rugăciunea sa este invalidă, deoarece a omis această acțiune obligatorie în timpul unei părți a prosternării sale.

Sau se poate spune că rugăciunea sa este validă, deoarece ceea ce contează este situația predominantă. Dacă în cea mai mare parte a timpului s-a proster­nat pe cele șapte părți, atunci acest lucru este valid.

Pe baza acestui fapt, pentru a fi precaut, nu ar trebui să ridice nicio parte de la pământ și ar trebui să aibă răbdare chiar dacă simte o mâncărime la mână, de exemplu, sau la coapsă, sau la picior; ar trebui să aibă răbdare și să aștepte până când s-a ridicat din prosternare. Sfârșitul citatului.

Ash-Sharh al-Mumti‘ (3/37).

Și Allah știe cel mai bine.