Și-a divorțat soția după încheierea perioadei postpartum de patruzeci de zile; este considerat acest divorț valabil?

Durata maximă a nifaas (sângerării postpartum), potrivit majorității savanților (Allah să aibă milă de ei), este de patruzeci de zile. Orice perioadă mai lungă de patruzeci de zile nu este considerată nifaas; ci este o sângerare neregulată care nu împiedică femeia să se roage, să postească și să aibă relații sexuale, cu excepția cazului în care aceasta are loc în perioada în care, în mod obișnuit, ar avea menstruație; în acest caz, nu îi este permis să se roage, să postească sau să aibă relații sexuale din cauza menstruației, nu din cauza nifaas.

Ibn Qudaamah (Allah să aibă milă de el) a spus în al-Mughni (1/210): Dacă sângerarea de nifaas durează mai mult de patruzeci de zile și coincide cu perioada obișnuită a ciclului menstrual, atunci este menstruație; dacă nu coincide cu acea perioadă, atunci este istihaadah (sângerare neregulată). Ahmad a spus: Dacă sângerarea continuă, atunci, dacă are loc în zilele menstruației ei obișnuite, trebuie să se abțină de la rugăciune, iar soțul ei nu trebuie să aibă relații sexuale cu ea. În caz contrar, ea este asemenea celei care are istihaadah (sângerare neregulată); soțul ei poate avea relații sexuale cu ea, iar ea trebuie să facă wudoo’ pentru fiecare rugăciune și trebuie să postească și să se roage dacă vine Ramadanul și nu trebuie să întrerupă postul și să-l recupereze mai târziu. Sfârșitul citatului.

În Fataawa al-Lajnah ad-Daa’imah (vol 2, 4/221) se spune: În ceea ce privește nifaas (sângerarea postpartum), după ce au trecut patruzeci de zile, ea intră sub hotărârea femeilor aflate în stare de puritate și trebuie să facă ghusl și să înceapă să se roage și să postească, iar ea este permisă soțului ei. Orice sânge pe care îl vede după patruzeci de zile trebuie considerat sângerare neregulată care nu intră sub hotărârile privind menstruația sau nifaas, cu excepția cazului în care aceasta coincide cu perioada menstruației ei; în acest caz, trebuie să se abțină de la rugăciune și post în zilele obișnuite ale menstruației sale. Dacă femeia aflată în nifaas vede tuhr (semnul purității, secreția albă care indică încheierea sângerării) înainte de patruzeci de zile, atunci trebuie să facă ghusl și să se roage și să postească, iar ea este permisă soțului ei. Apoi, dacă sângerarea reîncepe înainte de încheierea celor patruzeci de zile, trebuie să înceteze să se roage și să postească până când devine pură și încheie cele patruzeci de zile. Sfârșitul citatului.

În răspunsurile la întrebările nr. 10488 și 128877 am afirmat că aceasta este opinia majorității savanților.

Pe baza acestui lucru, dacă un bărbat își divorțează soția după încheierea celor patruzeci de zile, principiul de bază este că este un talaaq și este considerat valabil, cu excepția cazului în care acel talaaq a coincis cu perioada menstruației ei; în acest caz este un divorț pronunțat în perioada menstruației și există o diferență de opinie între savanți cu privire la faptul dacă un divorț pronunțat unei femei aflate la menstruație – precum și unei femei care sângerează după naștere în perioada nifaas – este considerat valabil. Anterior, pe site-ul nostru am preferat opinia potrivit căreia un divorț pronunțat unei femei aflate la menstruație nu este considerat valabil, după cum se explică în răspunsul la întrebarea nr. 72417

Și Allah știe cel mai bine.