Shaytaan îi șoptește să-și imagineze o formă pentru Allah, preaslăvit fie El, pentru a putea atinge nivelul de ihsaan!

În primul rând: 

Trebuie să înțelegi că Allah, preaslăvit fie El, este ascuns de creația Sa în această lume, astfel încât nicio ființă umană nu-L poate vedea în această lume, nici Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), nici vreunul dintre cei cu un rang mai mic. 

Mama credincioșilor, ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea), a spus: Oricine pretinde că Muhammad (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) L-a văzut pe Domnul său a născocit o mare minciună împotriva lui Allah. Relatat de al-Bukhaari (4855) și Muslim (177). 

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a spus: Imamii (învățații principali) ai musulmanilor sunt în unanimitate de acord că nimeni dintre credincioși nu-L poate vedea pe Allah cu propriii ochi în această lume; ei diferă doar cu privire la Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), în mod special. Însă majoritatea imamilor sunt de părere că el nu L-a văzut cu propriii ochi în această lume. Aceasta este ceea ce indică relatările saheeh care au fost confirmate de la Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), de la Sahaabah și de la imamii musulmanilor.

Majmoo‘ al-Fataawa 2/335 

Dacă oamenii – toți oamenii – au fost împiedicați în această lume să-L vadă pe Allah, atunci oamenii – toți oamenii – sunt, de asemenea, incapabili să-I cuprindă esența adevărată, preaslăvit fie El, sau natura exactă a oricăruia dintre atributele Sale, deoarece oamenii nu-și pot imagina corect ceva decât dacă l-au văzut sau au văzut ceva care seamănă ori este similar cu acel lucru, astfel încât să poată trece, în imaginație, de la imaginea acelui lucru pe care l-au văzut la imaginea acelui lucru pe care nu l-au văzut niciodată. 

Pe baza acestui fapt, trebuie să înțelegi că orice imagine îți imaginezi sau care îți trece prin minte este diferită de Allah, preaslăvit fie El. Într-adevăr, Allah, preaslăvit fie El, este mai glorios și mai măreț decât toate acestea. Faptul că ești distras de aceste imagini imaginate este rezultatul șoaptelor și ispitei lui Shaytaan, pentru ca el să te distragă cu ceea ce îți este dăunător de la ceea ce ți-ar fi folositor și să te distragă cu falsitatea de la adevăr. Imam at-Tahhaawi (Allah să aibă milă de el) a spus în cartea sa al-‘Aqeedah: 

Atașamentul unei persoane față de Islam nu poate rămâne statornic decât pe baza predării și supunerii. Așadar, cel care caută să cunoască acel lucru de la care cunoașterea i-a fost ținută departe și nu este mulțumit să se supună lui Allah, atunci eforturile sale (de a cunoaște ceea ce a fost împiedicat să cunoască) îl vor împiedica să dobândească Tawheed pur, cunoaștere corectă și credință sănătoasă. Îl vei vedea astfel oscilând între credință și necredință, acceptare și respingere, confirmare și negare, controlat de gânduri insinuante, pierdut în rătăcirea sa, plin de îndoieli, fără să creadă și să confirme, dar nici să nege și să fie necredincios.

 Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) ne-a învățat o metodă de a îndepărta waswaas (șoaptele) pe care Shaytaan le aruncă în inima unei persoane și care au legătură cu Allah, preaslăvit și înălțat fie El, după cum a spus: „Shaytaan poate veni la unul dintre voi și să spună: Cine a creat cutare și cutare? Până când îi spune: Cine L-a creat pe Domnul tău? Dacă ajunge până acolo, să caute refugiu la Allah și să oprească (astfel de gânduri).”

Relatat de al-Bukhaari (3276) și Muslim (134). 

An-Nawawi (Allah să aibă milă de el) a spus:

Ceea ce înseamnă aceasta este: dacă această waswaas vine la el, să se îndrepte către Allah, preaslăvit fie El, pentru a îndepărta de la el răul acesteia și să se îndepărteze de la a se gândi la ea; trebuie să înțeleagă că acest gând trecător vine de la șoaptele lui Shaytaan și că el încearcă doar să-l corupă și să-l rătăcească. Așadar, să evite să-i asculte șoaptele și să se grăbească să le întrerupă, concentrându-se asupra altui lucru. Iar Allah știe cel mai bine. 

Pentru mai multe informații folositoare, te rugăm să vezi Fataawa ash-Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (1/întrebarea nr. 18) 

În ceea ce privește apropierea de Allah pe care o cauți și o urmărești în adorarea Domnului tău, preaslăvit și înălțat fie El, cel mai înalt statut al celor care Îl adoră pe Allah este:

„Să-L adori pe Allah ca și cum L-ai vedea, iar dacă tu nu-L vezi, El te vede.” 

Dar acest statut măreț și nobil nu îți cere să te forțezi și să-ți distragi concentrarea căutând ceva ce nu vei putea atinge niciodată, și anume să-ți imaginezi forma lui Allah, preaslăvit și înălțat fie El. Dimpotrivă, îți cere să ai în minte acele atribute pe care Allah, preaslăvit și înălțat fie El, le are, precum măreția, perfecțiunea și frumusețea, care te vor ajuta să-ți concentrezi inima asupra adorării Lui, preaslăvit fie El, și să te îndrepți către El cu toată ființa ta. Al-Haafiz Ibn Rajab (Allah să aibă milă de el) a spus:

Cuvintele Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), explicând ce se înțelege prin ihsaan, „să-L adori pe Allah ca și cum L-ai vedea”, indică faptul că robii trebuie să-L adore pe Allah în acest mod, încercând să simtă apropierea Lui și faptul că El se află înaintea lui. Aceasta presupune ca persoana să fie plină de teamă, venerație și respect profund, după cum se menționează în relatarea transmisă de Abu Hurayrah: „să te temi de Allah ca și cum L-ai vedea.” [Această versiune a fost relatată de Muslim (101)]. 

Aceasta va conduce, de asemenea, la sinceritate în adorare și la strădania de a o îmbunătăți și desăvârși cât mai mult.

Jaami‘ al-‘Uloom wa’l-Hukam (1/104) 

Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus: Statutul ihsaan este baza tuturor faptelor inimii, deoarece duce la sentimentul de rușine (înaintea lui Allah), venerație, respect profund, teamă, iubire, îndreptarea către Allah, preaslăvit fie El, încrederea în El, implorarea Lui, smerenia înaintea Lui, întreruperea tuturor gândurilor insinuante și a dialogului interior și concentrarea inimii și a minții asupra lui Allah. 

Nivelul de apropiere al individului de Allah va fi proporțional cu nivelul său de ihsaan. Pe această bază, rugăciunile pot varia ca valoare, până într-atât încât diferența dintre rugăciunile a doi oameni poate fi precum diferența dintre cer și pământ, chiar dacă statul lor în picioare, plecarea și prosternarea lor sunt aceleași. 

Risaalah Ibn al-Qayyim ila Ahad Ikhwaanihi (p. 38, 39). Vezi de asemenea: Jaami‘ al-‘Uloom wa’l-Hikam de Ibn Rajab (1/103ff), ediția Dar Ibn al-Jawzi; Ma‘aarij al-Qubool de Shaykh Haafiz al-Hikami (3/999, 1000). 

Învățații au indicat o serie de acțiuni și credințe care, dacă o persoană se străduiește să le dobândească și să le înțeleagă, o vor ajuta să se apropie de Domnul său, preaslăvit și înălțat fie El, iar cu cât o persoană se străduiește mai mult să fie aproape de Domnul său, preaslăvit și înălțat fie El, cu atât Allah, preaslăvit fie El, va fi mai aproape de ea. Așadar, fă atât de puțin sau atât de mult cât dorești. 

Aceste lucruri includ următoarele: 

1.Dobândirea unei înțelegeri adevărate a Unicității lui Allah (Tawheed) și evitarea atât a shirk major, cât și a shirk minor (atribuirea de asociați lui Allah)

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Aceasta înseamnă dobândirea sincerității adevărate și a Tawheed, iar cel care le dobândește va fi cel mai apropiat dintre toți oamenii de Allah. Aceasta înseamnă dobândirea cuvântului adevăratei devoțiuni, Laa ilaaha ill-Allah (nu există altă divinitate în afară de Allah). 

Al-Istiqaamah (p. 195) 

2.Cunoașterea atributelor, numelor și acțiunilor lui Allah, preaslăvit fie El.

Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Statutul ihsaan, care este starea de conștientizare că Allah veghează întotdeauna, înseamnă să-L adori pe Allah ca și cum L-ai putea vedea. Acest statut poate proveni doar din credința perfectă în Allah și în numele și atributele Sale, până într-atât încât este ca și cum L-ai vedea pe Allah, preaslăvit fie El, deasupra cerurilor Sale, așezat deasupra Tronului Său, emițând poruncile și interdicțiile Sale și controlând treburile creației. Așadar, porunca coboară de la El și se înalță la El, iar faptele și sufletele oamenilor Îi sunt arătate atunci când se întorc la El (la moarte). El este martor la toate acestea în inima sa, este martor la numele și atributele Sale și este martor la Cel care Se susține pe Sine și susține totul, Cel Veșnic Viu, Atotauzitorul, Atotvăzătorul, Atotputernicul, Atotînțeleptul, Cel care emite porunci și interdicții, Cel care iubește și urăște, Cel care este mulțumit și Se mânie, Cel care face ceea ce voiește și hotărăște după cum voiește; El este deasupra Tronului Său și nimic din faptele, cuvintele sau gândurile ascunse ale oamenilor nu Îi este ascuns. Dimpotrivă, El cunoaște viclenia ochilor și tot ceea ce ascund inimile (cf. 40:19). 

3.Devenirea unui adevărat prieten apropiat (wali, pl. awliya’) al lui Allah, lucru dobândit prin credință și evlavie, după cum spune Allah, preaslăvit și înălțat fie El (interpretarea sensului):

„Fără îndoială! Cu adevărat, Awliya ai lui Allah (adică aceia care cred în Unicitatea lui Allah, se tem mult de Allah (se abțin de la toate tipurile de păcate și fapte rele pe care El le-a interzis) și Îl iubesc mult pe Allah (îndeplinesc toate tipurile de fapte bune pe care El le-a poruncit)), nicio teamă nu va veni asupra lor și nici nu se vor întrista, -

Aceia care au crezut (în Unicitatea lui Allah - Monoteismul Islamic) și se temeau mult de Allah (abținându-se de la faptele rele și păcate și făcând fapte drepte)”

[Yoonus 10:62, 62]. 

Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus: Wilaayah (a fi un prieten apropiat al lui Allah) înseamnă apropierea de Allah, preaslăvit și înălțat fie El. Wali al lui Allah este cel care este aproape de El.

Badaa’i‘ al-Fawaa’id (3/621) 

4.Statornicia în rugăciune, mai ales ținând cont că persoana este aproape de Allah, preaslăvit fie El, atunci când se prosternează, deoarece acesta este momentul în care o persoană poate fi cel mai aproape de Domnul său, preaslăvit fie El; și, de asemenea, rugăciunea la sfârșitul nopții.

Allah, preaslăvit fie El, spune (interpretarea sensului): „Prosternează-te și apropie-te de Allah!” [al-‘Alaq 96:19]. 

A fost relatat de la Abu Hurayrah că Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cel mai aproape de Domnul său este omul atunci când se prosternează, așa că spuneți multe du‘aa’.”

Relatat de Muslim (482) 

A fost relatat de la ‘Amr ibn ‘Abasah că l-a auzit pe Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) spunând: „Cel mai aproape de Domnul său este omul în adâncul ultimei părți a nopții, așa că, dacă poți fi printre cei care Îl pomenesc pe Allah în acel moment, atunci fă-o.”

Relatat de at-Tirmidhi (3579) și an-Nasaa’i (572); clasificat drept saheeh de al-Albaani în Saheeh al-Jaami‘ (1173). 

5.Căința sinceră pentru păcate, minore și majore

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a spus: Trebuie înțeles că pocăința este esențială pentru fiecare credincios și că nimeni nu poate atinge apropierea perfectă de Allah și nu se poate elibera de tot ceea ce El detestă decât prin intermediul ei.

Majmoo‘ al-Fataawa (15/55) 

6.Pomenirea lui Allah, preaslăvit fie El, în orice moment, recitarea adhkaar, du‘aa’s, tasbeeh, tahmeed și tahleel

[adhkaar = expresii de pomenire a lui Allah; du‘aas = invocații; tasbeeh = recitarea expresiei Subhaan Allah (slavă lui Allah); tahmeed = recitarea expresiei Al-hamdu Lillah (Laudă lui Allah); tahleel = recitarea expresiei Laa ilaaha ill-Allah (Nu există altă divinitate în afară de Allah)] 

Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus: Dhikr îl apropie pe om de Allah, preaslăvit și înălțat fie El, acesta fiind un statut pentru care toată lumea ar trebui să se străduiască.

Al-Waabil as-Sayyib (1/96) 

7.Dobândirea fricii adevărate de El, preaslăvit și înălțat fie El.

Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus:

Nivelul fricii de Allah este proporțional cu nivelul apropierii de El și cu statutul persoanei înaintea Lui. Cu cât o persoană este mai aproape de Allah, cu atât frica sa de El va fi mai mare, deoarece i se cere ceea ce nu li se cere altora și are datoria de a avea grijă de acel statut și de a-i acorda ceea ce i se cuvine într-un mod care nu este așteptat de la alții. Aceasta este similară situației celui care se află în prezența unuia dintre regi și îl poate vedea pe acel rege: el se teme mai mult de el decât cel care se află departe de el, iar frica sa va fi potrivită cu cât de aproape este de rege și cu statutul său înaintea lui, precum și cu cât de multe cunoaște despre rege și despre drepturile acestuia. Aceasta se datorează și faptului că i se cere, în ceea ce privește slujirea regelui, ceea ce nu li se cere altora. Așadar, este mai de așteptat ca el să se teamă de rege decât cel care se află departe. Oricine înțelege corect acest lucru va înțelege hadith-ul în care Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Eu sunt cel mai cunoscător dintre voi în privința lui Allah și sunt cel care se teme cel mai mult de El dintre voi.” 

Tareeq al-Hijratayn (1/427, 428)  

Iar Allah știe cel mai bine.