Semnele iubirii lui Allah pentru robul Său

Ați întrebat despre un lucru serios și important, la care nu ajung decât foarte puțini dintre robii evlavioși ai lui Allah. 

Iubirea lui Allah este „starea pentru care cei evlavioși concurează și se străduiesc… Este hrana inimilor și a sufletelor… încântarea ochilor… Este viața, iar cel căruia îi este refuzată este mort… lumina, iar cel care o pierde se află într-un întuneric adânc… vindecarea, iar cel căruia îi este refuzată este bolnav… bucuria, iar cel lipsit de ea trăiește în neliniște și durere…  

Este spiritul credinței și al faptelor bune… prin intermediul căreia omul se poate apropia de Allah… iar atunci când lipsește, omul este asemenea unui trup în care nu există suflet.” 

O, Allah, fă-ne dintre cei pe care îi iubești. 

Iubirea lui Allah are semne și cauze care sunt asemenea cheii unei uși. Printre aceste cauze se numără următoarele: 

1 – Urmarea călăuzirii Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa). Allah spune în Cartea Sa Sfântă (interpretarea sensului): 

„Spune (o, Muhammad, oamenilor): Dacă Îl iubiți cu adevărat pe Allah, urmați-mă (adică acceptați Monoteismul Islamic, urmați Coranul și Sunnah/învățăturile profetice), iar Allah vă va iubi și vă va ierta păcatele. Și Allah este Iertător și Milostiv”

[Aal ‘Imraan 3:31] 

2-5 – Smerenia față de credincioși și fermitatea față de necredincioși, desfășurarea jihadului (o luptă/strădanie) de dragul lui Allah și lipsa fricii față de oricine sau orice în afară de El. Allah a menționat aceste calități într-un singur verset, în care spune (interpretarea sensului): 

„O, voi cei care credeți! Cine dintre voi se întoarce de la religia sa (Islamul), Allah va aduce un popor pe care El îl va iubi și care Îl va iubi; smeriți față de credincioși, fermi față de necredincioși, luptându-se/străduindu-se pe calea lui Allah și fără să se teamă vreodată de mustrarea celor care mustră” [al-Maa'idah 5:54] 

În acest verset, Allah descrie însușirile celor pe care îi iubește; prima dintre ele este smerenia și lipsa aroganței față de musulmani, precum și fermitatea față de necredincioși și lipsa umilirii sau înjosirii de sine înaintea lor. Ei (cei pe care Allah îi iubește) se străduiesc de dragul lui Allah împotriva Shaytaanului, a necredincioșilor, a ipocriților și a răufăcătorilor și se străduiesc împotriva propriilor suflete (jihad al-nafs). Ei nu se tem de mustrarea niciunui dojenitor, deoarece, atât timp cât urmează poruncile religiei lor, nu le pasă de nimeni care îi batjocorește sau îi mustră. 

6 – Îndeplinirea actelor de adorare naafil (supraerogatorii).  Allah spune – potrivit unui hadeeth qudsi (zicere de inspirație divină a Profetului) – „Robul Meu continuă să se apropie de Mine prin acte de adorare supraerogatorii până când îl iubesc.” Actele de adorare supraerogatorii includ rugăciuni naafil, caritate, ‘Umrah, Hajj (pelerinajul minor și major la Makkah) și postul. 

8-12 – A se iubi unii pe alții, a se vizita unii pe alții, a se ajuta unii pe alții (financiar) și a-și oferi sfaturi sincere unii altora de dragul lui Allah. 

Aceste însușiri au fost menționate într-un singur hadeeth (relatare), în care Mesagerul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a relatat că Domnul său a spus: „Iubirea Mea este garantată pentru doi care se iubesc unul pe altul de dragul Meu; iubirea Mea este garantată pentru doi care se vizitează unul pe altul de dragul Meu; iubirea Mea este garantată pentru doi care se ajută unul pe altul (financiar) de dragul Meu; iubirea Mea este garantată pentru doi care păstrează legăturile dintre ei de dragul Meu.” 

Relatat de Ahmad, și 4/236 și 5/236; al-Tanaasuh de Ibn Hibbaan, 3/338; cele două ahaadeeth au fost clasificate drept saheeh de Shaykh al-Albaani în Saheeh al-Targheeb wa’l-Tarheeb, 3019, 3020, 3021. 

Prin „doi care se vizitează unul pe altul de dragul Meu” se înțelege că ei se vizitează unul pe altul numai de dragul lui Allah, căutând prin aceasta plăcerea Sa, pentru că se iubesc de dragul Lui sau cooperează în adorarea Lui. 

Din al-Muntaqa Sharh al-Muwatta’, hadeeth 1779. 

13 – A fi încercat. Calamitățile și dezastrele sunt o încercare pentru om, iar acesta este un semn că Allah îl iubește, deoarece este asemenea unui medicament: deși este amar, totuși îi oferi medicamentul, în ciuda amărăciunii sale, celui pe care îl iubești; iar a lui Allah este descrierea cea mai înaltă. Potrivit unui hadeeth saheeh (relatare autentică): „Cea mai mare răsplată vine odată cu cea mai mare încercare. Când Allah iubește un popor, îl încearcă, iar cel care o acceptă dobândește plăcerea lui Allah, în timp ce cel care se plânge dobândește mânia Sa. 

Relatat de al-Tirmidhi, 2396;și Ibn Maajah, 4031; clasificat drept saheeh de Shaykh al-Albaani. 

Faptul că asupra credinciosului se abat calamități este mai bun decât să i se păstreze pedepse pentru Viața de Apoi. Cum ar putea fi altfel, când prin aceasta el este ridicat în rang și faptele sale rele sunt șterse? Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Când Allah dorește binele robului Său, îi grăbește pedeapsa în această lume, iar când dorește răul robului Său, îi reține păcatele până când vine cu ele în Ziua Învierii.”  

Relatat de al-Tirmidhi, 2396; clasificat drept saheeh de al-Albaani. 

Savanții au explicat că cel de la care sunt îndepărtate calamitățile și încercările este ipocritul, deoarece Allah îi reține [pedeapsa] în această lume, pentru a-l aduce cu toate păcatele sale în Ziua Învierii. 

O, Allah, fă-ne dintre cei pe care îi iubești. 

Dacă Allah te iubește, nu întreba despre binele pe care îl vei dobândi și virtutea pe care o vei căpăta… îți este suficient să știi că ești iubitul lui Allah. Marile roade ale iubirii lui Allah pentru robul Său sunt următoarele: 

1 – Oamenii îl vor iubi și va fi acceptat pe pământ, după cum se spune în hadeeth-ul relatat de al-Bukhaari (3209): „Când Allah iubește un rob, îi spune lui Jibreel: «Eu îl iubesc pe cutare, așa că iubește-l», iar Jibreel îl iubește și apoi strigă către locuitorii cerului: «Allah îl iubește pe cutare, așa că iubiți-l», iar locuitorii cerului îl iubesc și apoi acceptarea este așezată pentru el pe Pământ.” 

2 – Ceea ce Allah a menționat în hadeeth-ul qudsi dintre marile virtuți ale celor pe care îi iubește. S-a relatat că Abu Hurayrah a spus: Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Oricui arată dușmănie față de un apropiat al Meu, îi voi declara război. Robul Meu nu se apropie de Mine prin nimic mai iubit de Mine decât îndatoririle religioase pe care i le-am impus, iar robul Meu continuă să se apropie de Mine prin fapte supraerogatorii, astfel încât să-l iubesc. Când îl iubesc, sunt auzul său cu care aude, vederea sa cu care vede, mâna sa cu care lovește și piciorul său cu care merge. Dacă Mi-ar cere [ceva], cu siguranță i-aș da, iar dacă Mi-ar cere adăpost, cu siguranță i l-aș acorda. Nu ezit față de nimic așa cum ezit față de [luarea] sufletului robului Meu credincios: el urăște moartea, iar Eu urăsc să-i fac rău.” Relatat de al-Bukhaari, 6502. 

Acest hadeeth qudsi include o serie de beneficii ale iubirii lui Allah pentru robul Său: 

(i)                „Sunt auzul său cu care aude”, adică nu ascultă nimic în afară de ceea ce îi place lui Allah.

(ii)              „vederea sa cu care vede”, adică nu vede nimic în afară de ceea ce îi place lui Allah.

(iii)              „mâna sa cu care lovește”, adică nu face cu mâna sa nimic în afară de ceea ce îi place lui Allah.

(iv)              „și piciorul său cu care merge”, adică nu se îndreaptă către nimic în afară de ceea ce îi place lui Allah.

(v)              „Dacă Mi-ar cere [ceva], cu siguranță i-aș da”, adică du’aa-urile sale (rugile) sunt auzite și cererile sale sunt împlinite.

(vi)              „iar dacă Mi-ar cere adăpost, cu siguranță i l-aș acorda”, adică este protejat de Allah de toate lucrurile… 

Îi cerem lui Allah să ne ajute să Îi fim pe plac. 

Și Allah știe cel mai bine.