Semnarea cămășilor – intră aceasta la risipă?
Întrebare
„Sunt student într-o instituție de învățământ superior din Nigeria și există această tradiție de a face ceva numit ”signout day”. Această zi presupune purtarea unei cămăși albe pe care prietenii și colegii de clasă semnează cu câteva zile înainte de absolvirea școlii. Prin urmare, întrebarea mea este: vreau să cred că aceasta este risipă și că Allah(swt) este împotriva risipei. Dar există cu adevărat ceva greșit în acest lucru sau nu, având în vedere că haina nu mai poate fi purtată după acea zi din cauza diferitelor semne de pe corpul ei? Întreb deoarece simt presiunea de a participa, dar vreau doar să fiu sigur că nu este greșit înainte de a participa."
Răspuns
Fără îndoială, îmbrăcămintea intră la categoria bunurilor valoroase care trebuie protejate împotriva deteriorării și risipei, iar învățăturile islamice avertizează împotriva risipei ei în moduri care nu sunt folositoare.
Allah, Cel Preaînălțat, spune (interpretarea sensului):
{O, fii ai lui Adam, îmbrăcați-vă cu podoabele voastre la fiecare masjid, mâncați și beți, dar nu fiți excesivi. Într-adevăr, El nu-i iubește pe cei care comit excese} [al-A‘raaf 7:31]
{și nu cheltuiți risipitor.
Într-adevăr, risipitorii sunt frații șeitanilor, iar Șeitanul a fost mereu nerecunoscător față de Domnul său} [al-Isra’ 17:26-27].
S-a relatat de la al-Mugheerah ibn Shu‘bah: L-am auzit pe Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) spunând: „Allah urăște trei lucruri pentru voi: bârfa, risipirea banilor și adresarea unui număr prea mare de întrebări.” Relatat de al-Bukhaari (1477) și Muslim (593).
Al-Ameer as-San‘aani (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus:
Ceea ce se înțelege prin faptul că Allah urăște un lucru este că El nu este mulțumit de el și nu îl place.
Dar indică aceasta că este interzis, atunci când s-a relatat că El îl urăște? Acest lucru este posibil." (At-Tanweer 3/327).
Fără îndoială, semnarea cămășilor înseamnă că acestea nu mai pot fi folosite pentru a fi purtate și vor fi risipite; în plus, nu există niciun folos sau scop demn de menționat în semnarea lor. A face acest lucru este o formă de risipire a banilor și de extravaganță în privința lor.
Dacă presupunem că semnăturile ar avea un anumit folos, acesta ar putea fi obținut prin semnarea unui jurnal destinat în mod special acestui scop sau prin semnarea caietelor și a lucrurilor asemănătoare, ceea ce nu strică bunul.
Ceea ce ar trebui să facă musulmanul în conduita sa zilnică este să cântărească avantajele și dezavantajele în lumina învățăturilor islamice. Dacă rezultatele negative (dezavantajele) le depășesc pe cele pozitive (avantajele), atunci el ar trebui să evite acel lucru. Aceasta este ceea ce dictează prudența.
Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus:
Prudența deplină înseamnă să cunoști care este mai bun dintre două lucruri bune și care este mai rău dintre două rele; el trebuie să știe că învățăturile islamice urmăresc dobândirea și perfecționarea lucrurilor bune și eliminarea și reducerea lucrurilor rele. În caz contrar, cel care nu cântărește avantajele și dezavantajele în lumina învățăturilor islamice poate ajunge să se abțină de la îndeplinirea unor lucruri obligatorii și să facă lucruri interzise." (Majmoo‘ al-Fataawa 10/512).
Concluzie:
Această practică intră la risipirea banilor și extravaganța care nu sunt permise, deoarece nu servește niciunui scop semnificativ. Dacă presupunem că servește unui scop, acesta poate fi atins într-un alt mod, fără risipirea banilor și extravaganță.
Și Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.