Poate amâna Hajj deoarece are nevoie de banii pe care îi deține?

Una dintre condițiile pentru ca Hajj să fie obligatoriu este capacitatea de a-l efectua, deoarece Allah spune (interpretarea sensului):

„Iar Hajj (pelerinajul la Makkah) la Casă (Ka‘bah) este o datorie pe care oamenii o au față de Allah, pentru cei care își pot permite cheltuielile”

[Aal ‘Imraan 3:97]

Aceasta include capacitatea de a-l efectua atât fizic, cât și financiar.

În ceea ce privește capacitatea fizică de a-l efectua, aceasta înseamnă să fie sănătos din punct de vedere fizic și capabil să suporte greutățile călătoriei către Casa Sacră a lui Allah și efectuarea ritualurilor de Hajj.

În ceea ce privește capacitatea financiară de a-l efectua, aceasta înseamnă să își poată permite mijloacele de transport către și dinspre Casa Sacră a lui Allah.

Comitetul Permanent (11/30) a spus:

În ceea ce privește capacitatea de a efectua Hajj, aceasta înseamnă să fie sănătos din punct de vedere fizic și să aibă mijloacele de transport către Casa Sacră a lui Allah, cu avionul, mașina sau animalul de călărie, ori să poată plăti pentru acestea, potrivit situației sale, precum și să aibă provizii suficiente pentru călătoria dus-întors. Aceasta se adaugă la faptul de a avea suficient pentru a acoperi cheltuielile celor pentru care este obligat să cheltuiască până la întoarcerea sa de la Hajj. O femeie trebuie, de asemenea, să aibă soțul sau mahram-ul împreună cu ea atunci când călătorește pentru Hajj sau ‘Umrah. Sfârșit.

Așadar, este esențial ca banii pe care îi folosește pentru a călători la Casa Sacră să fie bani care depășesc nevoile sale de bază, obligațiile financiare shar’i și orice datorii care ar putea trebui achitate. Aici, datoriile se referă la îndatoriri față de Allah, precum ispășirile, și la drepturile altor oameni.

Dacă o persoană are o datorie și nu își poate permite atât să efectueze Hajj, cât și să achite datoria, atunci trebuie să înceapă prin achitarea datoriei, iar Hajj nu este obligatoriu pentru ea. Unii oameni cred că motivul este că împrumutătorul nu i-a dat permisiunea și că, dacă îi cere permisiunea și acesta i-o acordă, nu este nimic greșit în aceasta. Shaykh Ibn ‘Uthaymeen a spus (în al-Sharh al-Mumti’, 7/30): Nu există nicio bază pentru această idee; mai degrabă, motivul este faptul că se află sub obligația unei datorii. Sfârșit.

Dacă împrumutătorul îi dă debitorului permisiunea de a merge la Hajj, debitorul tot datorează banii, iar obligația sa nu este îndeplinită prin faptul că i s-a acordat această permisiune. Prin urmare, debitorului i se spune: Achită mai întâi datoria, apoi, dacă îți rămân suficienți bani pentru a efectua Hajj, fă acest lucru; în caz contrar, Hajj nu este obligatoriu pentru tine.

Dacă un debitor care nu a efectuat Hajj din cauza datoriei moare, el Îl va întâlni pe Allah cu Islamul său complet și nu va fi considerat neglijent sau nepăsător, deoarece Hajj nu era obligatoriu pentru el. Așa cum zakaah nu este obligatorie pentru cel sărac, același lucru se aplică și în cazul Hajj.

Dar dacă acordă prioritate efectuării Hajj în locul achitării datoriei și moare înainte de a achita datoria, atunci va fi făcut o greșeală. Dacă unui martir îi sunt iertate toate lucrurile cu excepția datoriei, atunci ce se poate spune despre oricine altcineva decât un martir?

Prin obligații financiare shar’i se înțelege cheltuiala impusă de sharee’ah, precum cheltuielile pentru sine și familia sa, fără extravaganță sau risipă. Dacă o persoană are mijloace medii, dar vrea să pară bogată, așa că își cumpără o mașină scumpă pentru a concura cu oamenii bogați și nu are suficienți bani pentru a efectua Hajj, atunci trebuie să vândă mașina și să folosească banii pentru a efectua Hajj, iar apoi ar trebui să cumpere o mașină potrivită mijloacelor sale. Cheltuiala pentru această mașină nu este o cheltuială shar’i legitimă, ci mai degrabă este un fel de extravaganță, care este interzisă în sharee’ah.

Ceea ce contează în privința cheltuielilor este ca el să aibă suficient pentru a se întreține pe sine și familia sa până la întoarcerea de la Hajj și să aibă suficient după întoarcere pentru a-și acoperi propriile cheltuieli și pe cele ale persoanelor aflate în grija sa, precum chiria, salariile și afacerea etc.

Așadar, nu trebuie să efectueze Hajj folosind capitalul afacerii sale, din al cărei profit se întreține pe sine și familia sa, dacă reducerea capitalului va duce la diminuarea profiturilor sale, ceea ce va însemna că nu va exista suficient pentru a se întreține pe sine și familia sa.

Comitetul Permanent (11/36) a fost întrebat despre un bărbat care avea o sumă de bani într-o bancă islamică, iar salariul său, împreună cu veniturile din investiția sa, era suficient pentru a trăi un stil de viață moderat. Trebuie să efectueze Hajj folosind acel capital, știind că acest lucru îi va afecta venitul lunar și nivelul de trai?

Ei au răspuns:

Dacă situația ta este așa cum a fost descrisă, atunci nu ești obligat să efectuezi Hajj, deoarece nu ești capabil să o faci potrivit criteriilor stipulate în sharee’ah. Allah spune (interpretarea sensului):

„Iar Hajj (pelerinajul la Makkah) la Casă (Ka‘bah) este o datorie pe care oamenii o au față de Allah, pentru cei care își pot permite cheltuielile”

[Aal ‘Imraan 3:97]

„și [Allah] nu v-a impus în religie nicio greutate”

[al-Hajj 22:78]

Prin nevoi de bază se înțelege ceea de care o persoană are mare nevoie în viața sa și fără de care îi este prea greu să trăiască, precum cărțile pentru cel care caută cunoașterea. Nu i-am spune să-și vândă cărțile și să folosească banii pentru a efectua Hajj, deoarece acestea sunt nevoi de bază pentru el. Același lucru se aplică unei mașini de care o persoană are nevoie; nu i-am spune să o vândă și să folosească banii pentru a efectua Hajj. Dar dacă o persoană are două mașini și are nevoie doar de una, atunci trebuie să o vândă pe una dintre ele și să folosească banii pentru a efectua Hajj.

În mod similar, un meșteșugar nu trebuie să-și vândă uneltele, deoarece are nevoie de ele. Iar un bărbat care conduce un taxi și se întreține pe sine și familia sa din banii pe care îi câștigă astfel nu trebuie să-l vândă și să efectueze Hajj.

O altă nevoie de bază este nevoia de a se căsători. Dacă un bărbat are bani, dar are nevoie să se căsătorească și urmează să folosească acei bani pentru aceasta, atunci trebuie să acorde prioritate căsătoriei.

A se vedea și Întrebarea nr. 27120.

Așadar, prin capacitate financiară se înțelege ca o persoană să aibă suficienți bani pentru a efectua Hajj după achitarea datoriilor, îndeplinirea obligațiilor sale financiare shar’i și satisfacerea nevoilor sale de bază.