Nu se datorează zakaah pentru utilaje; zakaah-ul celui care are datorii

În primul rând: 

Oricine deține avere pentru care se datorează zakaah și are o datorie trebuie să plătească zakaah; datoria nu schimbă nimic. Aceasta este opinia lui Imam al-Shaafa’i (fie ca Allah să aibă milă de el). 

Aceasta se datorează sensului general al dovezilor care indică faptul că zakaah este datorată celui care deține avere ce atinge pragul minim (nisaab). 

Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) își trimitea agenții să colecteze zakaah și nu le spunea să întrebe dacă cei care aveau avere aveau datorii sau nu. 

Zakaah are legătură cu averea în sine, iar datoria are legătură cu obligațiile persoanei; una nu o exclude pe cealaltă. 

Shaykh Ibn Baaz (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: În ceea ce privește datoria pe care o are, aceasta nu exclude zakaah, potrivit opiniei savanților considerată cea mai corectă. Sfârșitul citatului din Majmoo’ Fataawa al-Shaykh Ibn Baaz, 14/189. 

Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: Ceea ce consider cel mai probabil corect este că zakaah este obligatorie indiferent de datorie; chiar dacă o persoană are o datorie care reduce nisaab-ul, cu excepția unei datorii scadente înainte de scadența zakaah, caz în care trebuie să o achite și apoi să plătească zakaah pentru ceea ce rămâne după aceea. Sfârșitul citatului din al-Sharh al-Mumti’, 6/39. 

Vezi: al-Majmoo’, 5/317; Nihaayat al-Muhtaaj, 3/133; al-Mawsoo’ah al-Fiqhiyyah, 23/247. 

Pe baza acestui fapt, dacă a trecut un an de când averea a atins nisaab-ul, fratele tău trebuie să plătească zakaah, indiferent de orice datorii pe care le-ar avea. Dar dacă termenul de plată a datoriei sosește înainte de termenul plății zakaah, atunci trebuie să achite datoria și apoi să plătească zakaah pentru ceea ce rămâne. 

În al doilea rând: 

Dacă o persoană deține nisaab-ul în numerar și a trecut un an, atunci trebuie să plătească zakaah în proporție de un sfert dintr-o zecime (2.5%). Acest nisaab este echivalentul a 85 de grame de aur sau 595 de grame de argint. 

Calcularea anului începe atunci când intră în posesia nisaab-ului, nu atunci când depune banii în bancă. 

Dacă investește acești bani într-un mod acceptabil în sharee’ah, atunci trebuie să plătească zakaah atât pentru capital, cât și pentru profit, la momentul când plătește zakaah pentru capital. 

Dacă banii obțin un profit în ultimele trei luni ale anului, atunci când se împlinește anul pentru capital trebuie să plătească zakaah atât pentru capital, cât și pentru profit, chiar dacă nu a trecut încă un an pentru profit, deoarece acesta este legat de capital. 

Trebuie observat că depunerea banilor în bancă în schimbul dobânzii este un tip de riba pe care Allah și Mesagerul Său l-au interzis și este un păcat major. 

Este permisă depunerea banilor în bancă în cazuri de necesitate, pentru a-i proteja, cu condiția să nu existe dobândă. Vezi întrebările nr. 49677 și 22392. 

În al treilea rând: 

Zakaah se datorează numai pentru tipurile de avere specificate în sharee’ah, precum banii lichizi, animalele an’aam (cămile, vite, oi și capre) și bunurile comerciale. Nu se datorează zakaah pentru casele, mașinile sau clădirile pe care le deține o persoană, decât dacă intenționează să facă comerț cu ele. 

Fabricile conțin de obicei produse și bunuri destinate comerțului, astfel încât acestea sunt supuse zakaah-ului pentru bunuri comerciale. Valoarea lor trebuie estimată la sfârșitul anului și trebuie plătit un sfert dintr-o zecime din valoarea lor. 

Ele conțin și instalații și echipamente care nu sunt destinate vânzării; pentru acestea nu se datorează zakaah. 

În Kashshaaf al-Qinaa’ (2/244) se spune: Nu se datorează zakaah pentru utilaje, bunurile comercianților, sticlele parfumeurilor, borcanele negustorilor și altele asemenea; același lucru se aplică celor care lucrează cu ulei și miere, cu excepția cazului în care intenționează să le vândă (sticlele și borcanele) împreună cu conținutul lor. În acest caz trebuie să plătească zakaah atât pentru sticle și borcane, cât și pentru conținut, deoarece sunt bunuri comerciale. Sfârșitul citatului. 

Shaykh Ibn Baaz (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: Zakaah se datorează proprietarilor tipografiilor sau fabricilor numai pentru lucrurile pregătite pentru vânzare. În ceea ce privește lucrurile pregătite pentru utilizare, nu se datorează zakaah pentru ele. Același lucru se aplică mașinilor, mobilierului și vaselor pregătite pentru utilizare – nu se datorează zakaah pentru ele, pe baza relatării narate de Abu Dawood (fie ca Allah să aibă milă de el) în Sunan-ul său cu un isnaad hasan de la Samurah ibn Jundub (fie ca Allah să fie mulțumit de el), care a spus: Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) ne-a poruncit să plătim zakaah pentru ceea ce am pregătit pentru vânzare. Sfârșitul citatului din Majmoo’ Fataawa al-Shaykh Ibn Baaz, 14/186 

Iar Allah știe cel mai bine.