Nu există zakah asupra pietrelor prețioase decât dacă sunt destinate comerțului

Majoritatea savanților sunt de părere că nu se datorează zakah pentru pietrele prețioase decât dacă sunt destinate comerțului. În opinia lor, zakah se datorează doar pentru aur și argint. 

Imam Malik a spus în al-Mudawwanah (1/431): 

Nu se datorează zakah pentru pietre prețioase, perle sau chihlimbar. 

Al-Shaafa’i a spus în al-Umm: 

Nu se datorează zakah pentru lucrurile pe care femeile le poartă pentru podoabă sau pe care le păstrează bărbații și femeile, precum perlele, crisolitul, safirele, rubinele, pietrele prețioase extrase din mare etc. Zakah se datorează doar pentru aur și argint. 

Al-Nawawi a spus în al-Majmoo’: 

În afară de aur și argint, nu se datorează zakah pentru pietre prețioase precum safirele, turcoazele, perlele, rubinele, smaraldele, crisolitul, fierul, alama, cuprul și sticla, indiferent cât de frumos sunt prelucrate sau cât de mare este valoarea lor. De asemenea, nu se datorează zakah pentru mosc și chihlimbar. 

În opinia noastră, nu există nicio dispută cu privire la vreunul dintre aceste lucruri. Aceasta este opinia majorității savanților dintre salaf și a altora. Ibn al-Mundhir și alții au relatat că al-Hasan al-Basri, ‘Umar ibn ‘Abd al-‘Azeez, al-Zuhri, Ibn Yoosuf și Ishaaq ibn Raahawayh au spus că trebuie plătit khums pentru chihlimbar. Al-Zuhri a spus: Același lucru se aplică și perlelor. Însoțitorii noștri au relatat că ‘Abd-Allah ibn al-Hasan al-Anbari a spus: Khums trebuie plătit pentru tot ceea ce este extras din mare, cu excepția peștilor. Al-‘Anbari și alții au relatat două opinii de la Ahmad, una dintre ele fiind asemenea opiniei majorității, iar cealaltă spunând că el a afirmat că zakah trebuie plătită pentru tot ceea ce am menționat, dacă valoarea sa atinge nisaab-ul – chiar și pentru mosc și pește. Dovezile noastre sunt următoarele: 

1-Principiul de bază este că nu se datorează zakah decât în cazurile în care există o dovadă shar’i

2-S-a relatat într-un raport saheeh că Ibn ‘Abbaas (Allah să fie mulțumit de el) a spus: Nu se datorează zakah pentru chihlimbar, ci acesta este un lucru pe care marea l-a aruncat

Ceea ce am menționat este concluzia bazată pe dovezile referitoare la această chestiune. În ceea ce privește hadeeth-ul relatat de la ‘Amr ibn Shu’ayb, de la tatăl său, de la bunicul său, conform căruia Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „nu există zakah asupra pietrelor”, acesta este foarte slab (da’eef jiddan). A fost relatat de al-Bayhaqi, care a afirmat că este slab. 

Shaykh Ibn Baaz a fost întrebat (14/121): 

În zilele noastre există multe tipuri de bijuterii, precum diamantele, platina etc., care sunt făcute pentru a fi purtate etc. Se datorează zakah pentru acestea? Dar dacă sunt transformate în vase și recipiente pentru decorare sau utilizare? Vă rugăm să ne sfătuiți, fie ca Allah să vă răsplătească. 

El a răspuns: 

Dacă bijuteriile sunt făcute din aur sau argint, atunci se datorează zakah pentru ele, dacă ating nisaab-ul și a trecut un an hijri complet, indiferent dacă sunt destinate purtării sau împrumutării, conform opiniei mai corecte dintre cele două opinii ale savanților, datorită hadeeth-urilor saheeh care au fost relatate cu privire la aceasta. Dacă nu sunt făcute din aur și argint – precum diamantele, cornalinele etc. – atunci nu se datorează zakah pentru ele, cu excepția cazului în care sunt destinate comerțului; în acest caz intră sub denumirea generală de mărfuri comerciale, iar zakah trebuie plătită pentru ele ca în cazul tuturor celorlalte mărfuri comerciale. Nu este permisă folosirea vaselor din aur și argint, chiar dacă sunt doar pentru decorare, deoarece folosirea lor pentru decorare poate conduce la folosirea lor pentru a mânca și a bea. S-a relatat într-un hadeeth saheeh că Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Nu beți din vase de aur și argint și nu mâncați din farfurii de aur și argint; acestea sunt pentru ei – adică pentru kuffaar – în această lume și pentru voi în Viața de Apoi.” Saheeh – convenit asupra autenticității. 

Cel care a dobândit astfel de lucruri trebuie să plătească zakah pentru ele și, de asemenea, să se căiască înaintea lui Allah. De asemenea, trebuie să le transforme în ceva care nu seamănă cu vasele, precum bijuterii etc. 

El a mai spus (14/124): 

Pietrele prețioase care nu sunt din aur, precum diamantele, nu sunt supuse zakah-ului decât dacă sunt destinate comerțului. 

Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a fost întrebat: 

Care este verdictul privind păstrarea pietrelor prețioase precum diamantele? Se datorează zakah pentru ele? Este verdictul privind diamantele același cu verdictul privind aurul și argintul? 

El a răspuns: 

Păstrarea pietrelor prețioase pentru a le folosi este permisă cu condiția ca aceasta să nu atingă nivelul extravagantei. Dacă atinge nivelul extravagantei, nu este permisă, pe baza principiului general care interzice extravaganta, ce depășește limita stabilită de Allah. Allah spune (interpretarea sensului): 

„și nu risipiți prin extravaganță. Cu adevărat, El nu-i iubește pe Al-Musrifoon (cei care risipesc prin extravaganță)”

[al-An’aam 6:141]

Dacă păstrarea acestor pietre prețioase, precum diamantele etc., nu atinge nivelul extravagantei, atunci este permisă, datorită sensului general al versetului în care Allah spune (interpretarea sensului): 

„El este Cel care a creat pentru voi tot ceea ce se află pe pământ”

[al-Baqarah 2:29]

Nu se datorează zakah pentru ele decât dacă sunt pregătite pentru comerț; în acest caz, intră sub același verdict ca toate celelalte mărfuri comerciale. 

Fatawa al-zakah, p. 97.