Își amintește că în timpul unei raka’a nu a recitat al-Fatihah

Dacă Imam-ul își amintește în tashahhud-ul final (șederea din timpul rugăciunii) că a recitat at-tahiyyaat (saluturile menționate în timpul șederii) la începutul rak‘ah în loc de Al-Fatihah, trebuie să se ridice și să ofere încă o rak‘ah, care este corectă în locul celei îndeplinite incorect și în care nu a recitat Al-Fatihah. Aceasta deoarece Profetul (pacea fie asupra lui) a spus: Nu există rugăciune pentru cel care nu a recitat (în ea) Al-Fatihah (capitolul de deschidere al Qur’anului).

  (Sahih Al-Bukhari, No. 723)

De asemenea, celor care îl urmează li se cere să-l urmeze, chiar dacă pentru ei aceasta ar fi a cincea rak‘ah. Dacă nu înțeleg și nu se ridică, spunând „subhan Allah” pentru a-i indica Imamului că a greșit, Imam-ul trebuie să-i informeze prin mișcări ale mâinilor spre dreapta și spre stânga, pentru a le spune că a făcut-o intenționat și pentru a le indica să se ridice.

Totuși, dacă ceva asemănător i se întâmplă unuia dintre cei care îl urmează pe Imam, rugăciunea sa este corectă atât timp cât l-a urmat pe Imam.

Dovada pentru aceasta este hadithul lui Abu Bakrah, când a intrat în rugăciune în poziția ruku‘ și nu a recitat Al-Fatihah. Profetul (pacea fie asupra lui) i-a spus:

Allah să-ți sporească strădania. Nu trebuie să repeți. (Sahih Al-Bukhari, No. 750)

Dacă cel care urmează uită să recite Al-Fatihah sau nu știe că este obligatorie ori îl găsește pe Imam în starea de ruku‘, rak‘ah-ul său va fi considerat complet, iar rugăciunea sa corectă. Nu trebuie să repete rak‘ah-ul, deoarece este scuzat din cauza neștiinței sau a uitării ori dacă nu a reușit să prindă qiyam (poziția în picioare). Aceasta este opinia majorității savanților.¹

Fatawa Islamiyyah by Ibn Baz, 1/263.