Hotărârea cu privire la cel care neglijează rugăciunea

Savanții au avut opinii diferite cu privire la musulmanul care neglijează în mod deliberat salaah fără să nege că aceasta este obligatorie. Unii dintre ei spun că este cu siguranță un necredincios care a ieșit din Islam. Este considerat un murtadd (apostat), căruia i se acordă trei zile pentru a se căi – dacă nu o face, este executat pentru apostazia sa. Rugăciunea funerară nu se face asupra lui și nu este îngropat în cimitirul musulmanilor. Salutul salaam nu i se adresează, nici în viață, nici după moarte, iar salutul său nu primește răspuns; nu se pot face rugăciuni pentru iertarea și mila sa; nu poate moșteni și nici averea sa nu poate fi moștenită, ci aceasta trebuie dată vistieriei musulmane (bayt al-maal). Această hotărâre se aplică indiferent dacă numărul celor care își neglijează rugăciunile este mare sau mic.

Această opinie este cea mai solidă și mai corectă, datorită cuvintelor Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa): „Diferența dintre noi și ei este salaah. Cel care o neglijează este un necredincios.”

(Relatat de Imaam Ahmad și de autorii Sunan cu un isnaad saheeh); și: „(Nimic nu stă) între un om și kufr și shirk, cu excepția rugăciunii: (oricine o neglijează devine necredincios și mushrik).” (Relatat de Imaam Muslim în Saheeh-ul său, împreună cu alte hadithuri similare).

Majoritatea savanților au spus că, dacă o persoană neagă faptul că rugăciunea este obligatorie, este un necredincios și un apostat de la religia Islamului. Hotărârea cu privire la o astfel de persoană este cea descrisă mai sus. Dacă nu neagă că este obligatorie, dar o neglijează din lene, de exemplu, atunci este vinovată de un păcat major (kabeerah), însă nu este considerată ieșită din Islam. Trebuie să i se acorde trei zile în care să se căiască. Dacă o face, atunci al-hamdu lillah (lauda fie a lui Allah); dacă nu, trebuie executată, însă aceasta este o pedeapsă, nu pentru că a devenit necredincioasă. În acest caz, trebuie spălată (ghusl, după moarte) și înfășurată într-un giulgiu (kafn). Rugăciunea funerară trebuie făcută pentru ea, se pot face rugăciuni pentru iertarea și mila sa și trebuie îngropată în cimitirul musulmanilor. Poate moșteni și se poate moșteni de la ea. În general, toate regulile referitoare la musulmanii păcătoși i se aplică, în viață și după moarte.