Există vreo zakat asupra casei, magazinelor și bijuteriilor lor?
Întrebare
„Doresc să știu suma exactă a zakatului pe care trebuie să o plătim. Familia noastră este formată din 3 frați căsătoriți, cu copii, și părinți, care locuiesc împreună. 1- Avem o casă mare în care locuim, 2-avem o a doua casă în valoare de 3 milioane de rupii indiene. 3-avem o afacere cu un capital de 2.5 milioane 4-avem un magazin de 4 milioane și avem diferite active în valoare de 1 milion de rupii. Avem bijuterii în valoare de un milion de rupii. Cât zakat trebuie să plătim?"
Răspuns
În primul rând:
Musulmanul nu trebuie să plătească zakat pentru casa în care locuiește – chiar dacă are mai mult de o casă – sau pentru mașina pe care o folosește personal – indiferent cât de valoroasă ar fi.
Shaykh Ibn Baaz (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus:
Nu există zakat asupra caselor dacă acestea sunt destinate locuirii… însă în ceea ce privește terenurile, casele, magazinele și lucrurile similare pregătite pentru vânzare, zakatul trebuie plătit pentru acestea în funcție de valoarea lor în fiecare an, după trecerea unui an complet, indiferent dacă valoarea lor a crescut sau a scăzut, dacă proprietarul a hotărât ferm să le vândă.
Majmoo’ Fataawa al-Shaykh Ibn Baaz, 14/173
În al doilea rând:
Nu există zakat asupra magazinelor și proprietăților folosite pentru afaceri în sine; nu există zakat asupra terenurilor, clădirilor sau mobilierului și vaselor din magazin, indiferent cât valorează, cu excepția cazului în care aceste lucruri au fost pregătite pentru vânzare, caz în care zakatul trebuie plătit pentru ele. Aceasta este ceea ce savanții numesc zakat asupra mărfurilor comerciale.
Shaykh Ibn Baaz (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus:
Principiul de bază este că tot ceea ce este pregătit pentru vânzare este supus zakatului, iar lucrurile folosite în magazin nu sunt supuse zakatului.
Majmoo’ Fataawa wa Maqaalaat Mutanawwi’ah li’l-Shaykh Ibn Baaz, 14/183
Modul în care se calculează zakatul este următorul:
Se calculează valoarea mărfurilor aflate în magazin la sfârșitul anului, apoi se plătește zakatul pentru ele la o rată de un sfert dintr-o zecime, adică 2.5 % din valoare. A se vedea întrebarea nr. 26236.
Savanții Comitetului Permanent au spus:
Mărfurile comerciale sunt cele care au fost pregătite pentru vânzare și cumpărare, de orice fel, sau proprietăți. Zakatul trebuie plătit pentru ele dacă valoarea lor atinge nisaabul aurului și argintului, iar proprietarul a intrat în posesia lor cu intenția de a le comercializa. Valoarea lor în aur și argint trebuie estimată la sfârșitul anului, în beneficiul săracilor și nevoiașilor. Principiul de bază cu privire la aceasta este versetul în care Allah spune (interpretarea sensului):
„O, voi cei care credeți! Cheltuiți din lucrurile bune pe care le-ați dobândit în mod legal”
[al-Baqarah 2:267]
adică ceea ce ați câștigat prin comerț; aceasta a fost opinia lui Mujaahid și a altora. Al-Baydaawi și alții au spus: Cheltuiți din lucrurile bune pe care le-ați dobândit, adică zakatul obligatoriu.
Și Allah spune (interpretarea sensului):
„Și aceia în averea cărora există un drept recunoscut”
[al-Ma’aarij 70:24]
Comerțul intră sub sensul general al averii, astfel că există o obligație pe care Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a definit-o ca fiind un sfert dintr-o zecime. Averea comercială este cea mai importantă categorie de avere, astfel că este cu atât mai potrivit să fie inclusă în sensul acestui aayah decât orice alt tip de avere. S-a relatat că Samurah ibn Jundub (fie ca Allah să fie mulțumit de el) a spus: „Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) ne poruncea să plătim zakat pentru ceea ce pregăteam pentru vânzare.” (Relatat de Abu Dawood)
‘Umar i-a spus lui Hamaas: „Plătește zakatul pentru averea ta.” El a spus: „Am doar niște tolbe și piele.” El a spus: „Estimează cât valorează și plătește zakatul.” Imam Ahmad (fie ca Allah să aibă milă de el) a citat această întâmplare ca dovadă.
S-a relatat de la Abu Hurayrah (fie ca Allah să fie mulțumit de el) că Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „În ceea ce-l privește pe Khaalid, i-ați făcut o nedreptate lui Khaalid, deoarece el își păstrează scuturile și armele pentru scopul jihaadului.” (Relatat de al-Bukhaari și Muslim). Al-Nawawi și alții au spus: Aceasta indică faptul că este obligatoriu să se plătească zakat pentru mărfurile comerciale; altfel, Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) nu ar fi explicat scuza lui Khaalid.
Al-Bukhaari și Muslim au relatat un raport marfoo’ de la Abu Hurayrah (fie ca Allah să fie mulțumit de el), în care se spune: „Musulmanul nu trebuie să plătească zakat pentru sclavul sau calul său.” Al-Nawawi și alții au spus: Acest hadeeth stă la baza opiniei potrivit căreia nu există zakat asupra averii păstrate pentru uz personal.
Shaykh ‘Abd al-‘Azeez ibn ‘Abd-Allah ibn Baaz, Shaykh ‘Abd al-Razzaaq ‘Afeefi și Shaykh ‘Abd-Allah ibn Qa’ood.
Fataawa al-Lajnah al-Daa’imah, 9/186, 187
În al treilea rând:
În ceea ce privește bijuteriile pe care le dețineți, dacă sunt din aur și argint, trebuie să plătiți zakat pentru ele la o rată de 2.5% dacă ating nisaabul; nisaabul pentru aur este de aproximativ 85 de grame.
Dacă sunt din altceva decât aur și argint – cum ar fi rubine și coral – și sunt purtate ca podoabe, atunci nu există zakat asupra lor. Dacă sunt achiziționate în scop comercial, atunci zakatul trebuie plătit pentru ele.
Shaykh Ibn Baaz (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus:
Aurul este lucrul pentru care se datorează zakat; în ceea ce privește pietrele prețioase și diamantele, nu se datorează zakat pentru ele decât dacă sunt destinate comerțului.
Majmoo’ Fataawa wa Maqaalaat Mutanawwi’ah li’l-Shaykh Ibn Baaz, 14/121
Savanții Comitetului Permanent au spus – într-o fatwa care acoperă mai mult decât ceea ce a fost menționat în întrebare –
Faptul că zakatul trebuie plătit pentru monede – fie din aur, fie din argint – este dovedit în Qur’aan și Sunnah și prin consensul savanților. Mărfurile comerciale nu sunt căutate pentru ele însele, ci ceea ce se urmărește prin intermediul lor sunt monedele, fie din aur, fie din argint. Lucrurile sunt judecate în funcție de scopul lor, deoarece Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Faptele sunt în funcție de intenții.” Prin urmare, nu se datorează zakat pentru un sclav achiziționat ca servitor, pentru un cal achiziționat pentru a fi călărit, pentru o casă achiziționată pentru a locui în ea, pentru o haină achiziționată pentru a fi purtată sau pentru crizolit, rubine, coral etc. achiziționate pentru a fi folosite ca podoabe. Dar dacă toate acestea sau lucruri similare sunt achiziționate în scop comercial, atunci zakatul trebuie plătit pentru ele, deoarece scopul lor este dobândirea de monede de aur și argint sau a ceea ce este folosit în locul acestora… Pe baza acestui fapt, cel care nu plătește zakatul pentru mărfurile comerciale pe care le deține păcătuiește…
Fataawa al-Lajnah al-Daa’imah, 9/312, 313
Cel care pune întrebarea spune: „Și avem diferite active în valoare de 1 milion de rupii.” Dacă aceste lucruri sunt din aur sau argint ori sunt pregătite pentru vânzare, atunci zakatul este datorat pentru ele; dacă se referă la lucruri folosite, precum mașini, mobilier etc., atunci nu există zakat asupra lor.
În concluzie:
Cel care pune întrebarea trebuie să evalueze produsele pe care le deține la sfârșitul anului și să adauge valoarea lor la orice bani, aur și argint pe care le deține, apoi să plătească zakat pentru suma totală, la o rată de un sfert dintr-o zecime (2.5%).
Și Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.