Este validă căsătoria unei femei creștine cu un musulman fără wali (tutore)?
Întrebare
„Îmi cer scuze în avans pentru întrebarea mea lungă. Sunt o femeie creștină care s-a căsătorit recent cu un musulman. În primul rând, după ce am citit unele informații de pe site-ul dumneavoastră, mă întreb dacă suntem căsătoriți de fapt conform legii islamice, deoarece nu am avut un wali, iar imamul care a oficiat nikah-ul a devenit wali-ul meu pentru ceremonie. Vorbim despre divorț. El a plecat din casa mea și nu știu unde locuiește. Comunicăm doar prin mesaje text, deoarece spune că nu își poate controla emoțiile când vorbește la telefon. Nu a spus niciodată de fapt „divorțez de tine”, dar le-am spus altora că urma să divorțăm. I-am spus că nu știu cum funcționează de fapt un divorț islamic, așa că mă voi ocupa de documentele legale ale statului, iar el se poate ocupa de partea islamică, dar nu cred că știe nici măcar cum să procedeze. Probabil ar trebui să menționez că suntem căsătoriți de numai patru luni. M-am căsătorit cu el la două săptămâni după ce a fost eliberat din închisoare, deoarece a spus că nu poate trăi cu mine dacă nu suntem căsătoriți. Avuseserăm o relație anterioară, cu mai mulți copii implicați, înainte ca el să meargă la închisoare și să devină un „musulman practicant”. Am fost de acord cu multe lucruri în ceea ce privește Islamul în gospodăria noastră: să-i lase să-i învețe pe copii despre Islam, să renunț la un prieten de sex masculin pe care îl aveam de mulți ani înainte să-l cunosc, fără porc, fără muzică, fără alcool, îmbrăcăminte modestă etc. Am fost chiar de acord ca, atunci când ne vom putea permite, să-mi inversez ligatura tubară, deoarece el spune că este împotriva Islamului ca trompele mele să fie legate (chiar dacă operația și o viitoare sarcină ar putea să-mi provoace un mare rău). Nu am spus niciodată că voi înceta să sărbătoresc anumite sărbători, iar el a fost de acord. Nici nu am promis că mă voi converti, dar acum aceasta este o problemă. El simte că nu se poate descurca cu mine pentru că încă nu m-am convertit. I-am spus că aveam un interes autentic față de Islam, până când a continuat să mă „hărțuiască în privința lui”. Încerc să port conversații cu el, iar el spune că, dacă nu este vorba despre Islam, nu avem nimic de discutat. Amândoi suntem nefericiți, dar nici eu nu cred că divorțul este o idee bună. O problemă majoră este că el simte că urăsc Islamul, ceea ce nu este adevărat, dar i-am spus unele lucruri nu prea frumoase despre Islam, deoarece mă desconsideră constant și este foarte condescendent față de religia mea. Avem voie să fim de acord că nu suntem de acord în privința opiniilor noastre religioase? Sunt, de asemenea, foarte îngrijorată că vorbește cu femei pe Facebook, una dintre ele având cu el o relație sexuală anterioară, dar el afirmă că totul este nevinovat, că vorbește cu ele doar despre Islam; totuși, am putut vedea mesaje în care întreba mai multe femei dacă erau căsătorite sau nu, lucru pe care nu îl consider potrivit. De asemenea, a purtat o conversație cu o femeie din altă țară despre a o aduce cu avionul aici, în SUA. Cum poate face acest lucru? Nici măcar nu are grijă de mine și de familia noastră. Nu are bani sau loc de muncă, iar eu am grijă de noi toți, de toți cei 13. Multe dintre lucrurile pe care le face și le spune par să mă îndepărteze și mai mult de Islam, deoarece pare atât de egoist și simt că folosește Islamul pentru a scuza comportamente pe care le consider nepotrivite. Odată întrețineam relații în dormitor și încă nu avuseserăm contact sexual, dar el ajunsese deja la orgasm; când am încercat să avem contact sexual, deoarece eu, desigur, nu ajunsesem încă la orgasm, s-a retras în timpul actului, s-a ridicat și a spus: „Vom încerca mai târziu, este timpul rugăciunii.” M-am simțit foarte rănită și rușinată, dar el a spus că nu trebuie să-mi justifice nimic. Credeam că musulmanii trebuie să-și trateze soțiile cu bunătate. El spune că nu mă poate iubi pentru că nu sunt musulmană. Este adevărat? De asemenea, spune că nu am voie să vorbesc cu nimeni despre problemele noastre conjugale, dar ce să fac dacă nici măcar nu pot să-l fac să discute cu mine despre problemele noastre? Când îi atrag atenția asupra unor fapte din Islam pe care nu le respectă, afirmă că nu sunt credincioasă și că nu-i pot spune nimic despre Islam. I-am spus chiar unele informații pe care le-am învățat de pe acest site, pe care și el îl vizitează frecvent, dar continuă să spună că nu am dreptul să-l pun la îndoială și că sunt doar combustibil pentru Focul Iadului, deoarece, evident, Allah a pus un văl peste inima mea. Vă rog să mă ajutați."
Răspuns
În primul rând:
Pentru ca o căsătorie să fie validă, este stipulat ca contractul să fie încheiat de wali-ul femeii.
Wali-ul unei femei creștine sau evreice este o rudă de sex masculin care urmează aceeași religie: tatăl, bunicul sau fratele ei… Dacă nu există o astfel de rudă sau dacă aceasta refuză, atunci contractul ei de căsătorie trebuie încheiat de judecătorul musulman, dacă există unul; dacă nu, căsătoria ei trebuie încheiată de directorul Centrului Islamic din localitatea ei, deoarece principiul de bază cu privire la tutela în cazul căsătoriei este că aceasta îi aparține tatălui, apoi rudelor de sex masculin, cele mai apropiate și apoi următoarelor ca apropiere. Dacă nu există rude de sex masculin sau dacă acestea nu sunt calificate să fie tutori din orice motiv, ori dacă refuză fără un motiv întemeiat, atunci tutela trece la conducător sau la cel care îi ia locul.
Fataawa al-Lajnah ad-Daa’imah, 18/162
Dacă o femeie se căsătorește fără wali sau dacă imamul moscheii oficiază căsătoria, deși ea are un wali de aceeași religie ca ea, atunci există o diferență de opinie între fuqaha’ cu privire la această căsătorie, însă, dacă aceasta a avut loc, nu trebuie declarată invalidă, din cauza acestei diferențe de opinie savantă.
În multe țări musulmane, sistemul judiciar shar‘i se bazează pe madhhab-ul imamului Abu Haneefah (Allah să aibă milă de el), care a spus că o căsătorie a unei femei fără consimțământul wali-ului ei este validă.
Pe baza acestui lucru, dacă nu aveți un wali de aceeași religie ca dumneavoastră sau dacă aveți un wali, dar acesta a refuzat să vă căsătorească cu acest bărbat fără un motiv întemeiat, iar imamul moscheii a oficiat căsătoria pentru dumneavoastră, atunci contractul de căsătorie este valid.
Dacă ați avut un wali și acesta nu a refuzat să vă căsătorească, dar v-ați căsătorit singură sau imamul moscheii a oficiat căsătoria pentru dumneavoastră, aceasta este o căsătorie fără wali și, în principiu, nu este permisă, însă, atât timp cât a avut loc, nu trebuie declarată invalidă și sunteți într-adevăr soție pe această bază.
Așadar, acum sunteți soția acestui bărbat musulman, indiferent de situație.
În al doilea rând:
Nu există nicio îndoială că Islamul a poruncit tratarea cu bunătate a soției, după cum ați menționat. De fapt, acesta este un lucru bine cunoscut și confirmat de numeroase dovezi din Qur’aan și Sunnah. De exemplu, Allah, Preaînaltul, spune (interpretarea sensului):
„Și purtați-vă frumos cu ele. Dacă nu le plăceți, se poate ca vouă să nu vă placă un lucru în care Allah a pus mult bine”
[an-Nisa’ 4:19].
Iar Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Vă sfătuiesc să tratați femeile cu bunătate.” Relatat de al-Bukhaari, 3331; Muslim, 1468
Și el (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cel mai bun dintre voi este cel mai bun cu familia sa, iar eu sunt cel mai bun dintre voi cu familia mea.” Relatat de at-Tirmidhi, 3895; Ibn Maajah, 1977. Clasificat drept saheeh de al-Albaani în Saheeh at-Tirmidhi.
Tratarea cu bunătate include următoarele:
-1-
Comunicarea cu soția, consultarea ei, discutarea lucrurilor cu ea și ascultarea sfaturilor ei, chiar dacă nu este musulmană.
-2-
A-i acorda drepturile ei la intimitate și a nu o lăsa până când dorința ei nu este satisfăcută.
Imam Ibn Qudaamah (Allah să aibă milă de el) a spus: Este mustahabb să existe preludiu cu soția înainte de contactul sexual și să-i fie trezită dorința, astfel încât să aibă aceeași plăcere de la contactul sexual ca el. S-a relatat de la ‘Umar ibn ‘Abd al-‘Azeez, de la Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), că acesta a spus: „Nu întrețineți contact sexual până când ea nu este la fel de excitată ca voi, astfel încât să nu ajungeți la orgasm înaintea ei.” Eu [naratorul] am spus: Îmi spui mie acest lucru? El a spus: Da, sărut-o, atinge-o și îmbrățișeaz-o, iar când vezi că este la fel de excitată ca tine, atunci întreține contact sexual cu ea.
Dacă el ajunge la orgasm înaintea ei, este makrooh (neplăcut) să se oprească până când și ea ajunge la orgasm, pe baza relatării transmise de Anas ibn Maalik, care a spus: Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Când un bărbat întreține contact sexual cu soția sa, să o facă din toată inima, iar când și-a satisfăcut dorința, să nu o grăbească până când ea nu și-a satisfăcut dorința.” Și pentru că acest lucru îi face rău și îl împiedică să-i satisfacă dorința.
Al-Mughni, 8/136
Ambele hadeeth-uri sunt da‘eef (slabe), însă sunt corecte ca sens și înțelegere adecvată.
Al-Manaawi (Allah să aibă milă de el) a spus: Când unul dintre voi întreține contact sexual cu soția sa, să o facă din toată inima, adică într-un mod iubitor și să o facă în mod corespunzător.
Dacă el ajunge primul la orgasm, când ea este excitată, nu trebuie să o grăbească să ajungă la orgasm; mai degrabă trebuie să-i acorde timp până când ajunge la orgasm, așa cum a făcut el. Așadar, nu trebuie să o lase până când nu este sigur că a ajuns la orgasm. Aceasta face parte din tratarea cu bunătate, păstrarea castității ei și bunele maniere.
Din acest hadeeth și din următorul se poate înțelege că, dacă bărbatul ajunge repede la orgasm și nu poate aștepta până când soția sa ajunge la orgasm, atunci este recomandat să urmeze un tratament care îl va ajuta să-și întârzie orgasmul.
Citatul se încheie din Fayd al-Qadeer, 1/325
-3-
Un alt aspect al purtării binevoitoare este să nu-ți desconsideri soția pentru religia ei și să i te adresezi numind-o „necredincioasă” (necredincios), deoarece acest lucru contravine poruncii lui Allah, fie El preaslăvit, Care spune (interpretarea sensului):
„Cheamă-i pe oameni, [o, Muhammad SAW], la Calea Domnului tău (adică Islamul), cu înțelepciune (adică prin Inspirația Divină și Qur’anul) și cu predică frumoasă și discută cu ei în modul cel mai bun. Cu adevărat, Domnul tău știe cel mai bine cine s-a rătăcit de la Calea Sa și El îi cunoaște cel mai bine pe cei călăuziți”
[an-Nahl 16:125].
Și aceasta înseamnă încălcarea poruncii Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) și a îndrumărilor sale de a trata femeile cu bunătate, după cum s-a citat mai sus.
Bărbatul care s-a căsătorit cu o femeie dintre Oamenii Cărții (adică o femeie evreică sau creștină) s-a căsătorit cu ea știind care era religia ei, așadar care este rostul să o critice pentru aceasta sau să-i spună că nu o va iubi niciodată decât dacă își schimbă religia?!
În al treilea rând:
Nu este permis să forțezi o soție evreică sau creștină să devină musulmană; mai degrabă, nu este permis să forțezi niciun alt popor să devină musulman, deoarece Allah, Preaînaltul, spune (interpretarea sensului):
„Nu există silire la religie”
[al-Baqarah 2:256].
În al patrulea rând:
Principiul de bază este că unei femei nu-i este permis să ceară divorțul decât dacă există un motiv care face acest lucru permis, precum refuzul soțului ei de a cheltui pentru ea sau purtarea repetată a unui tratament rău și aspru față de ea. Allah ne-a prescris un mod important de soluționare a disputelor conjugale: femeia să aleagă un bărbat din familia ei, iar soțul să aleagă un bărbat din familia lui; aceștia examinează cauzele disputei, încearcă să remedieze situația și hotărăsc dacă este mai bine ca mariajul să continue sau să se încheie prin divorț.
Allah, Preaînaltul, spune (interpretarea sensului):
„Dacă vă temeți de o ruptură între cei doi, atunci trimiteți un arbitru din familia lui și un arbitru din familia ei. Dacă aceștia doresc împăcarea, Allah va înlesni împăcarea lor. Cu adevărat, Allah este Atoateștiutor, Bineștiutor”
[an-Nisa’ 4:35].
Nu este adevărat că nimeni nu ar trebui să afle despre problemele conjugale. Dacă există o dispută și soții nu sunt capabili să o rezolve, atunci nu există altă opțiune decât să se solicite intervenția unor persoane care ar putea realiza împăcarea dintre ei, să examineze cauzele problemei și să încerce să o rezolve.
Din întrebarea dumneavoastră înțelegem că vă iubiți soțul și doriți să rămâneți cu el; de aceea vă spunem: nu vă grăbiți să cereți divorțul; încercați să remediați aceste probleme. Soțul dumneavoastră trebuie să înțeleagă că are porunca de a se referi la sharee‘ah cu privire la această dispută.
Acest principiu, dacă este aplicat în mod repetat în viețile voastre, vă va garanta amândurora fericirea, cu voia lui Allah. Toate disputele trebuie raportate la legile lui Allah în care soțul dumneavoastră crede și pe care dumneavoastră le respectați: Cartea lui Allah și Sunnah Mesagerului Său (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), pentru a ști ce este adevărat și ce este fals. Există persoane specializate în sharee‘ah, așadar soțul dumneavoastră nu trebuie să se abțină de la consultarea imamului Centrului Islamic sau a oricărei alte persoane care are cunoștințe despre sharee‘ah, să discute problema cu aceasta și să ceară hotărârea islamică în privința ei. Sharee‘ah va călăuzi doar către ceea ce este bun și vă va oferi demnitatea pe care o căutați.
În al cincilea rând:
De asemenea, înțelegem din întrebarea dumneavoastră că sunteți o persoană rațională, cu o gândire sănătoasă, și că ați avut dreptate în toate lucrurile pe care le-ați menționat în întrebarea dumneavoastră; de aceea vă spunem:
O persoană ca dumneavoastră nu ar trebui să ezite să intre în această mare religie, deoarece este religia în acord cu rațiunea și natura umană sănătoasă, care încurajează moralitatea și valorile, care își îndeamnă adepții să-i trateze pe ceilalți cu bunătate, să le respecte sentimentele, să țină cont de ceilalți, să fie drepți față de cei slabi și să respecte oamenii. Este o religie realistă și practică, în care există zeci de texte care tratează problemele conjugale și chestiunile sociale; ea garantează fericirea familiei, a ummei și a omenirii.
Prin urmare, sfatul nostru sincer pentru dumneavoastră este să faceți tot posibilul pentru a afla despre Islam din surse valide și să nu lăsați purtarea rea a adepților săi să vă îndepărteze de el, deoarece printre adepții săi se află oameni drepți și făcători de rele, oameni care fac bine și oameni care se comportă urât. Aceasta este situația adepților tuturor Profeților.
Ne bucurăm să aflăm că site-ul nostru este una dintre sursele la care apelați.
Îi cerem lui Allah să vă deschidă inima către Islam și să vă călăuzească la credință și să vă rânduiască îndrumare și fericire în această lume și în Viața de Apoi.
Iar Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.