Diferența de opinie a savanților cu privire la faptul dacă Basmalah este un verset din al-Faatihah nu intră sub categoria denaturărilor Coranului

Musulmanii nu au avut divergențe asupra faptului că Allah, preaînaltul, Și-a protejat Cartea de adăugiri și eliminări, împlinindu-Și cuvintele (interpretarea sensului):

„Cu adevărat, Noi: Noi suntem cei care am pogorât Dhikr-ul (adică Coranul) și cu siguranță îl vom păzi (de corupere)” [al-Hijr 15:9]. 

Musulmanii sunt unanim de acord că oricine contrazice aceasta și pretinde că există în Cartea lui Allah ceva ce nu face parte din ea sau că ceva revelat de Allah a fost eliminat din ea este necredincios. 

Al-Qaadi ‘Iyaad (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: 

Musulmanii sunt unanim de acord că acel Coran care este recitat în toate părțile lumii și este scris în Mushaf-ul pe care îl au musulmanii, care se află între cele două coperți, de la prima soorah, „Toate laudele și mulțumirile Îi aparțin lui Allah, Domnul ‘Aalameen (omenirea, djinnii și tot ceea ce există)”, până la ultima soorah, „Spune: «Caut adăpost la (Allah), Domnul oamenilor»”, este Cartea lui Allah și Revelația Sa pe care a trimis-o Profetului Său Muhammad (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), că tot ceea ce se află în ea este adevărat și că oricine elimină în mod deliberat o singură literă din ea, schimbă o literă cu alta sau adaugă o literă care nu este inclusă în Mushaf-ul asupra căruia există consens, iar consensul este că aceasta nu face parte din Coran – cel care face în mod deliberat oricare dintre aceste lucruri este necredincios. Sfârșitul citatului. 

ash-Shifa bi Ta‘reef Huqooq al-Mustafa, 2/304, 305 

În ceea ce privește diferența de opinie dintre savanți cu privire la faptul dacă Basmalah este considerată un verset din Coran sau nu, aceasta nu intră sub această categorie, deoarece savanții recitării Coranului nu au avut divergențe cu privire la recitarea ei la începutul soorah-urilor. Iar Sahaabah (fie ca Allah să fie mulțumit de ei) au fost unanim de acord că trebuie scrisă la începutul tuturor soorah-urilor, cu excepția Soorat at-Tawbah, iar aceasta se află în Mushaf-ul care a fost scris de ‘Uthmaan ibn ‘Affaan (fie ca Allah să fie mulțumit de el) și trimis în toate regiunile. 

Ash-Shawkaani a spus, discutând despre Basmalah: 

Trebuie reținut că ummah este unanim de acord că nici cel care o afirmă, nici cel care o neagă nu trebuie descris drept necredincios, din cauza diferenței de opinie a savanților cu privire la ea. Aceasta este diferit de cazul unei persoane care neagă o literă asupra căreia există consens sau afirmă ceva ce nu a spus nimeni; aceasta trebuie considerată necredincioasă potrivit consensului savanților. 

Nu există nicio diferență de opinie cu privire la faptul că este un verset în Soorat an-Naml sau că este o linie care trebuie scrisă la începutul soorah-urilor în Mushaf, cu excepția începutului Soorat at-Tawbah. 

Nayl al-Awtar, 2/215 

Unii dintre savanți consideră că diferența de opinie cu privire la faptul dacă Basmalah este un verset din Coran este asemănătoare diferenței de opinie dintre savanții principali ai recitării cu privire la unele cuvinte și litere care pot fi dovedite în unele recitări și nu în altele. 

Shaykh Muhammad al-Ameen ash-Shanqeeti (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: 

Savanții au avut opinii diferite cu privire la Basmalah: este un verset la începutul fiecărei soorah, numai la începutul al-Faatihah sau nu este deloc un verset? În ceea ce privește cuvintele lui Allah din Soorat an-Naml, „Cu adevărat! Este de la Sulaiman (Solomon) și cu adevărat! (Se citește): În Numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător” [an-Naml 27:30], acesta este un verset din Coran potrivit consensului savanților. 

În ceea ce privește Soorah Baraa’ah (at-Tawbah), Basmalah nu este un verset al ei, potrivit consensului savanților. Dar există o diferență de opinie a savanților cu privire la celelalte cazuri. Unii dintre acești savanți ai Usool au afirmat că Basmalah nu face parte din Coran, iar unii au spus că face parte din el numai în al-Faatihah. S-a spus și că este un verset la începutul fiecărei soorah. Aceasta este opinia lui ash-Shaafa‘i (fie ca Allah să aibă milă de el). 

Unul dintre cele mai bune lucruri spuse cu privire la această chestiune, pentru a împăca toate opiniile, este că, în unele recitări, precum recitarea lui Ibn Katheer, Basmalah este un verset din Coran, iar în alte recitări nu este un verset și nu este nimic neobișnuit în aceasta. 

În versetul din Soorat al-Hadeed, „Fa inna Allaha huwa al-Ghaniy ul-Hameed (atunci Allah este Bogat (independent de orice nevoie), vrednic de toate laudele)” [al-Hadeed 57:24],  cuvântul „huwa” face parte din Coran potrivit recitărilor lui Ibn Katheer, Abu ‘Amr, ‘Aasim, Hamzah și al-Kasaa’i, iar potrivit recitărilor lui Naafi‘ și Ibn ‘Aamir nu face parte din Coran, deoarece ei l-au recitat „Fa inna Allaha al-Ghaniy al-Hameed”. În unele Mushaf-uri cuvântul „huwa” este prezent, iar în altele nu este prezent. 

În pasajul „oriunde vă întoarceți trupurile sau fețele, acolo este Fața lui Allah (iar El este preaînalt, deasupra Tronului Său). Cu siguranță! Allah este Atotsuficient pentru nevoile făpturilor Sale, Atotștiutor. Și ei (evreii, creștinii și politeiștii) spun: Allah Și-a luat un fiu (copii sau urmași)” [al-Baqarah 2:115-116], waw-ul (din expresia wa qaalu attakhadha Allahu waladan/și ei spun: Allah Și-a luat un fiu) este prezent în recitarea celor șapte, cu excepția lui Ibn ‘Aamir; potrivit recitării lui Ibn ‘Aamir, acesta nu face parte din Coran, deoarece el a recitat-o „Qaalu attakhadha Allahu waladan (Ei spun: Allah Și-a luat un fiu)”, fără waw. Prin urmare, este omis în Mushaf-ul oamenilor din ash-Shaam (Siria Mare) și există și alte exemple. 

Astfel se știe că nu contează dacă Basmalah este considerată un verset în unele recitări și nu în altele. Savanții sunt de acord asupra acestui punct.

Sfârșitul citatului din al-Madhkarah fi Usool al-Fiqh, p. 66, 67. 

Și Allah știe cel mai bine.