Dacă soții au convenit asupra khula‘, poate ea să-i permită soțului să întrețină relații sexuale cu ea înainte de pronunțarea khula‘?

Trebuie menționat că una dintre componentele esențiale ale khula‘, fără de care acesta nu este valabil, este pronunțarea cuvântului khula‘ sau a unor cuvinte care au același înțeles, fie în mod explicit, fie implicit. Este esențial ca soțul să pronunțe cuvântul khula‘ sau cuvinte care transmit același înțeles, astfel încât hotărârea să poată fi aplicată și consecințele sale să decurgă.

Se spune în al-Mawsoo‘ah al-Fiqhiyyah (19/245): Potrivit savanților, alții decât hanafiții, există cinci componente esențiale ale khula‘: moojib, qaabil, mu‘awwad, ‘iwad și seeghah.

Moojib (cel care emite khula‘) este soțul.

Qaabil (cel care garantează compensația) este cel care se angajează să plătească compensația.

Mu‘awwad (lucrul pentru care se oferă compensație în schimbul renunțării la el) este intimitatea cu soția.

‘Iwad (ceea ce se convine în schimbul renunțării la dreptul la intimitate) este lucrul în schimbul căruia se acordă khula‘.

Seeghah este formularea prin care are loc khula‘.

În ceea ce privește oferta de khula‘ și acceptarea acesteia, acestea sunt componente esențiale ale khula‘ potrivit hanafiților, dacă khula‘ se face în schimbul unei compensații. În ceea ce le privește pe amândouă, se stipulează – după cum au afirmat șafiiții – că soțul începe cu o ofertă de schimb, cum ar fi să spună: „Îți ofer khula‘ în schimbul cutărui lucru.” Acceptarea se face prin rostirea unor cuvinte de către cel care poate vorbi sau prin gesturi ori în scris în cazul celui care nu poate vorbi (non-verbal). Între ofertă și acceptare nu trebuie să existe, din partea celui de la care se așteaptă un răspuns, o discuție despre alte chestiuni; totuși, este permisă puțină conversație generală. Sfârșitul citatului.

Shaykh as-Sa‘di (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: Dacă au convenit asupra khula‘, dar încă nu l-au încheiat – ci doar au convenit că el îi va acorda khula‘ dacă ea îi oferă o compensație – aceasta nu constituie anularea căsătoriei. Este doar o promisiune din partea lui de a o anula. Dacă încă nu a anulat-o, se poate răzgândi și poate să nu o facă. Sfârșitul citatului.

Fataawa al-Mar’ah al-Muslimah, 2/785; fatwa de la Shaykh ‘Abd ar-Rahmaan as-Sa‘di.

Pe baza acestui fapt:

Dacă atât soțul, cât și soția au îndeplinit condițiile khula‘ și el a pronunțat într-adevăr cuvântul khula‘, atunci nu îi este permis soției să-i permită soțului să fie intim cu ea, deoarece este divorțată complet de el [iar dacă vor să se recăsătorească, trebuie să încheie un nou contract de căsătorie].

Dar dacă nu au fost îndeplinite condițiile khula‘ – ci există doar un acord și o promisiune, iar soțul nu a pronunțat cuvântul khula‘ sau qaadi (judecătorul) încă nu a pronunțat hotărârea – atunci ea este încă soția lui și îi poate permite să fie intim cu ea. Cine știe, poate că acest lucru îi va determina să dorească să rămână împreună și să se împace.

Și Allah știe cel mai bine.